Europarlamentarii vor ca negocierile privind reforma politicii de coeziune sa se finalizeze pana la sfarsitul anului 2012

In calitate de co-legislator, Parlamentul European va vedea ca politica de coeziune nu este deturnata de la obiectivele sale primare, pentru ca este adaptata la noile nevoi economice si bugetare. Concluzia le apartine eurodeputatilor din Comisia pentru dezvoltare regionala si din Comisia pentru ocuparea fortei de munca a Parlamentului European. Acestia au dezbatut marti si miercuri propunerile de reforma a politicii de coeziune depuse de Comisie in aceasta toamna.

Europarlamentarii vor ca negocierile privind reforma sa fie finalizate pana la sfarsitul anului 2012, potrivit unei informari a Parlamentului European. Raportorii celor doua comisii au explicat cum se asteapta sa se desfasoare acest proces, dupa discutiile de pe 6 octombrie cu parlamentari din statele membre si dupa dezbaterea care a avut loc pe 16 noiembrie, in sesiune plenara, cu comisarii Johannes Hahn (comisar european pentru politica regionala), Laszlo Andor (comisar european pentru ocuparea fortei de munca) si Dacian Ciolos (comisar european pentru agricultura). Presedintele Comisiei pentru Dezvoltare Regionala din PE, Danuta Hübner, a subliniat ca Parlamentul trebuie sa isi joace pe deplin rolul de co-legislator.

"Provocarea este uriasa", a declarat Constanze Krehl (S&D, DE), subliniind ca examinarea regulamentului general ar necesita "disciplina din partea noastra si o cooperare stransa cu alte comisii parlamentare".

Lambert van Nistelroij (EPP, NL) a declarat ca propunerile de reforma a politicii de coeziune depuse de Comisie, inclusiv cele respinde de eurodeputati, trebuie sa fie luate in considerare in functie de proiectiile lor specifice pentru statele membre si regiunile in cauza. "Ma tem ca totul ar putea deveni mai birocratic si ca proiectele ar putea deveni mai mult un concurs de frumusete, decat sa abordeze substanta", a continuat acesta.

Victor Bostinaru, raportor al Parlamentului European pentru noul regulament privind Fondul de Coeziune, a declarat ca "se pare ca politica de coeziune a fost deturnata de la obiectivul sau original de a servi ca instrument al strategiei UE 2020". Potrivit comunicatului PE, Bostinaru a vorbit despre conflictul dintre gestionarea comuna a fondului de coeziune si gestionarea directa a Facilitatii Conectarea Europei.

Sursa: Hotnews

Pierdem fonduri UE pe mâna bulgarilor la Calafat-Vidin

Peste 50 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile. Atât riscă să piardă România din cauză că bulgarii tărăgănează construcţia podului peste Dunăre.

Riscăm să pierdem fonduri europene de peste 50 milioane de euro. Această ameninţare nu este nici pe departe o noutate, doar am mai pierdut bani europeni. Ceea ce este inedit constă în faptul că acum nu suntem noi de vină, ci vecinii noştri de la sud de Dunăre.

Chiar dacă noi ne-am terminat partea de lucrare pe malul românesc, construcţia de către bulgari a podului de la Calafat - Vidin stagnează, iar Comisia Europeană poate aplica şi părţii române corecţii financiare, deoarece la Bruxelles se consideră că e vorba de un proiect comun al celor două ţări. Deocamdată, bulgarii au mai câştigat ceva timp, reuşind să prelungească memorandumul de finanţare până la 1 ianuarie 2013. Însă, la cum se mişcă lucrurile pe malul drept al Dunării, nu a fost îndepărtat cu certitudine riscul pierderii banilor europeni. În aşteptarea finalizării lucrărilor coordonate de partea bulgară, românii sunt nevoiţi să angajeze o firmă de pază, pentru ca localnicii din Lunca Dunării să nu ducă la Remat şinele de cale ferată, parapeţii şi cablurile de cupru.

Prima cale ferată nouă în 35 de ani

Pe scurt, responsabilităţile fiecărei părţi sunt foarte clar definite. Bulgarii trebuie să construiască podul propriu-zis şi infrastructura rutieră şi feroviară de legătură pe malul drept al fluviului. Românilor le-a revenit sarcina să prelungească drumul şi calea ferată până la „buza“ podului. Lucrările pe malul românesc au început în mai 2009, pe baza unui contract de 66,9 milioane de euro, antreprenor fiind consorţiul spaniol AZVI-VIMAC. La vremea respectivă, următorii clasaţi la licitaţie, asocierea Astaldi-Swietelsky-Ansaldo, au susţinut că ibericii au mers la preţ de dumping şi, deci, nu vor putea executa lucrarea. Şi totuşi, construcţia a fost finalizată la termen. „În momentul de faţă, partea română a finalizat 95% din lucrări, restul de 5% neputând fi executat decât după ce partea bulgară va construi podul“, a declarat pentru Capital Marius Corduneanu, director general adjunct al CFR SA, responsabil cu coordonarea proiectelor europene. Concret, românii au prelungit cu opt kilometri DN56 Craiova-Calafat şi au modernizat 7,5 km de cale ferată. În plus, a fost modernizată gara Golenţi şi, cel mai important lucru, au fost construiţi de la zero (o premieră în ultimii 35 de ani) 3,6 km de cale ferată electrificată. Aceasta va permite accesul direct de pe pod la calea ferată existentă Golenţi - Calafat.

Bulgarii n-au tăiat nici copacii

Ce au făcut între timp bulgarii, pentru care lucrările sunt executate de compania spaniolă FCC Construccion? Lucrările la podul propriu-zis, care ar fi trebuit să se termine în vara acestui an, stagnează de mai bine de şase luni de zile. Pilonii din mijlocul fluviului arată la fel ca în primăvară şi nici nu sunt semne că activitatea ar urma să se intensifice în perioada următoare, mai ales că vine iarna.

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi feroviară de legătură de pe malul bulgăresc, aici lucrurile sunt mult mai complicate ca la români. La Vidin, trebuie prelungite drumul şi calea ferată cu aproape 20 de km. Dacă însă ne uităm peste fluviu, acolo unde ar trebui să fie drumul şi şinele de tren nici măcar nu a fost defrişată pădurea.

Şinele şi cuprul, sub ameninţarea Remat

Recent, Guvernul de la Sofia a reuşit să-i convingă pe reprezentanţii Comisiei Europene să prelungească cu un an de zile memorandumul de finanţare a proiectului, până la 1 ianuarie 2013, iar noul termen de finalizare a podului a fost stabilit pentru octombrie 2012.

„Faptul că noi am terminat lucrările mai repede nu ne avantajează, pentru că trebuie să angajăm o firmă de pază care să vegheze la integritatea lucrărilor executate, astfel încât să nu dispară şinele sau elementele de comunicaţii feroviare. În plus, trebuie să mai plătim un an de zile firma de consultanţă“, spune Corduneanu. Mai mult, constructorul trebuie să-şi păstreze pe şantier utilajele, iar acest lucru generează costuri suplimentare.

Apoi, chiar dacă bulgarii se achită de obligaţii până în luna octombrie a anului viitor, mai este necesară cel puţin o lună pentru efectuarea testelor la semnalizările feroviare, astfel încât circulaţia să se desfăşoare în condiţii de siguranţă. Dacă întregul proiect nu este funcţional nici la 1 ianuarie 2013, CE poate impune corecţii financiare, adică să nu ne deconteze fonduri europene nerambursabile de peste 50 milioane de euro (75% din valoarea totală).

„Vom îndrepta toate acţiunile împotriva părţii bulgare, pentru a ne recupera pierderile. Şi eventualele corecţii financiare ale CE vor fi îndreptate tot împotriva Sofiei“, ţine să precizeze Corduneanu.

Dacă totul va merge bine şi podul va fi finalizat la termen, mai există însă o problemă, de această dată pe malul românesc. Calea ferată Craiova-Calafat este neelectrificată şi se află într-o stare avansată de degradare (cei 107 km sunt parcurşi în aproape trei ore şi jumătate). Lucrările de modernizare şi electrificare, estimate la 487 milioane de euro, au şansa de a primi finanţare europeană nerambursabilă abia după 2014.

Sursa: www.finantare.ro

Statele UE au deblocat programul european de ajutor alimentar pentru persoane defavorizate

Statele Uniunii Europene au decis luni, in cadrul Consiliul ministrilor agriculturii, deblocarea programului de distribuire a produselor alimentare catre persoanele cele mai defavorizate pentru anii 2012 si 2013. "Sunt foarte bucuros ca statele membre au deblocat programul de distribuire a produselor alimentare catre persoanele cele mai defavorizate pentru anii 2012 si 2013. Am cerut deja directiei mele generale sa se mobilizeze si sa ia toate masurile pentru a asigura continuitatea programului in aceasta iarna", a declarat comisarul european Dacian Ciolos.

In luna octombrie, in urma unei tentative de deblocare a programului, Dacian Ciolos a declarat ca argumentele folosite de unele state pentru a respinge programul de ajutor alimentar sunt depasite. "Sunt consternat ca nici astazi Consiliul nu a putut debloca programul de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate pentru anii 2012 si 2013. Argumentele tehnice sau juridice avansate de unele state membre pentru a respinge acest program sunt depasite", a declarat Dacian Ciolos.

Programul european de distribuire a produselor alimentare catre persoanele cele mai defavorizate (PEAD) este una din principalele surse de aprovizionare ale organizatiilor caritabile europene. De exemplu, 51% din produsele distribuite in 2010 de Federatia Europeana a Bancilor de Alimente au venit din PEAD. In fiecare an, mai mult de 18 milioane de persoane din 20 de state membre ale Uniunii Europene beneficiaza de ajutoarele alimentare distribuite in cadrul acestui program. In Romania, in 2010, au beneficiat de acest program peste 2.800.000 de persoane: pensionari, persoane fara venituri sau cu venituri foarte mici, persoane cu handicap.

In urma unei plangeri a Germaniei, Curtea Europeana de Justitie a stabilit ca aceste achizitii sunt incompatibile cu PAC, obligand Comisia Europeana sa revina la nivelul stocurilor existente. Insa, Comisia a gasit o modalitate de a trece peste decizia Curtii, insa s-a lovit de obiectiile a sase state: Germania, Marea Britanie, Olanda, Cehia, Danemarca si Suedia. Acestea considerau ca sistemul nu mai trebuie sa apartina de PAC (Politica Agricola Comuna), ci de bugetele sociale ale fiecarui stat membru.

In urma deciziei Curtii de Justitie din 13 aprilie 2011 care a declarat ilegale dispozitiile planului pentru 2009, ce prevedea achizitia de pe piata a produselor alimentare, planul pentru anul 2012 a trebuit adoptat cu un buget foarte redus. Astfel, pe 10 iunie 2011, Comisia Europeana a fost nevoita sa adopte un plan pentru 2012 limitandu-l la stocurile de interventie disponibile, ceea ce reprezinta un buget de 113,5 milioane euro, adica mai putin de un sfert din planurile precedente.

Pentru a depasi dificultatile juridice ridicate de unele State membre, pe 3 octombrie, Comisia a adoptat in procedura de urgenta o noua propunere amendata. Aceasta propune o finantare exclusiva din bugetul Uniunii Europene.

Pe 17 septembrie 2010, Comisia adoptase deja o propunere revizuita a regulamentului de baza al PEAD. Dincolo de alinierea la Tratatul de la Lisabona, principalele modificari au avut in vedere introducerea unei cofinantari nationale mai avantajoase (de 25% si de 10% pentru statele membre beneficiare ale Fondului de Coeziune) fata de 50% si de 25% in propunerea din 2008, pentru a facilita participarea statelor membre la acest program.

Ideea unui sistem de solidaritate care permite sa se redistribuie surplusurile agricole sub forma de ajutor alimentar celor defavorizati a fost pusa in practica in 1987 de Jacques Delors, presedintele Comisiei Europene din acel moment. Intre timp, chiar daca surplusurile alimentare au scazut, fondurile alocate au tot crescut pana in acest an. Programul este finantat de Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), iar bugetul sau a crescut de la aproape 100 milioane de euro in 1987, la aproape 500 milioane de euro incepand cu 2009. Participarea la acest program este facultativa. Nouasprezece dintre cele 27 de state ale UE beneficiaza de acest program, insa in ultimii doi ani stocurile au scazut foarte mult si astfel, Comisia Europeana este nevoita sa adopte masura reducerii bugetului.

Sursa: Hotnews