România a luat de la UE sub 2% din fondurile totale alocate. Mai are de luat 98% în următorii trei ani

România a cheltuit pentru proiecte în derulare 239 de milioane de euro din fonduri structurale europene, din totalul de 19,6 mld. euro alocaţi în exerciţiul financiar 2007-2013 - adică sub 2% din fonduri. Cifra a fost publicată ieri de cotidianul financiar Financial Times, care susţine că a intrat în posesia unor rapoarte interne ale Comisiei Europene, rapoarte care arată că doar 10% din totalul fondurilor alocate de UE ţărilor membre pentru exerciţiul financiar 2007-2013 au fost efectiv rambursate. Chiar dacă cresc an de an, sumele alocate către beneficiarii de fonduri europene rămân infime, iar acest lucru reprezintă o povară pentru România întrucât, dacă ea nu reuşeşte să atragă banii, nu-i primeşte, dar este obligată să-şi plătească contribuţia la UE.

Cifrele avansate de FT sunt diferite de datele publicate, lunar, de administraţia de la Bucureşti în privinţa fondurilor europene, unde se arată că plăţile către beneficiari au fost până în octombrie 2010 de 1,4 mld. euro.

Rambursările se fac de către Comisia Europeană în momentul în care este convinsă că sumele plătite de România beneficiarilor de proiecte UE sunt eligibile.

Perioada luată în calcul de Comisia Europeană, anume exerciţiul financiar 2007-2013, arată că României i-au fost rambursate, efectiv, sub 2% (1,3% susţine FT) din fondurile alocate de UE în perioada amintită, adică aproape 240 mil.

euro. Potrivit reprezentanţilor Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Finanţelor suma avansată de FT este prea mică şi s-ar explica prin faptul că raportul intrat în posesia cotidianului britanic se referă efectiv la sumele certificate de UE ca fiind eligibile pentru rambursare şi rambursate. Potrivit raportărilor ACIS, România a absorbit până la 31 octombrie, 15% (1,4 mld. euro) din sumele alocate de UE în perioada 2007-2010, de 8,8 mld. euro. Aici sunt însă adăugate, pe lângă rambursări, şi prefinanţările făcute de UE, de 920 mil. euro. Dacă raportăm sumele absorbite (prefinanţări şi rambursări) la întreg exerciţiul financiar 2007-2013 pentru care România are alocaţi 19,6 mld. euro se observă că sumele atrase de România, în primii ani de aderare, sunt extrem de mici, până în 7% din totalul fondurilor. Acest lucru înseamnă că, deşi peste o lună se împlinesc trei ani de când a intrat în UE şi suntem la jumătatea exerciţiului financiar al Uniunii (2007-2013), România nu a absorbit nicio zecime din sumele alocate, iar, în viitorii trei ani, ar trebui să absoarbă restul de cel puţin 90% din fonduri sau cel puţin să aibă proiecte aprobate pentru ele.

Rapoartele Comisiei invocate ieri de FT arată că, la nivelul UE, Comisia nu a rambursat nici 10% din cele aproape 236 mld. euro fonduri structurale alocate pentru dezvoltare. Însă şi aici, dacă luăm ca reper doar sumele rambursate, România se află cu mult în urma mediei europene pentru că i

s-a rambursat doar 1,3% din totalul sumelor alocate. Dacă judecăm strict după sumele atrase, rezultă totuşi că, în cazul României, ele cresc, ca şi sumele plătite efectiv beneficiarilor. Astfel, până în 2008 au fost făcute plăţi către beneficiarii de fonduri europene de 746 mil. lei. În 2009 au fost făcute plăţi de 1,7 mld. lei (o creştere de peste 100%), pentru ca, în perioada ianuarie-octombrie 2010, să fie făcute plăţi de 3,2 mld. lei (o creştere de aproape 90% faţă de anul precedent). Totalul plăţilor efectuate către beneficiarii de fonduri UE este de 5,1 mld. lei (1,35 mld. euro).

Şi în domeniul dezvoltării rurale sumele plătite cresc. Dacă până în 2008 au fost efectuate plăţi de 741 mil. euro, între ianuarie şi noiembrie 2010 au fost efectuate plăţi de 929 mil. euro, în creştere cu 25% faţă de anul precedent. În total, pentru dezvoltarea rurală UE acordă României, între 2007-2013, 8,8 mld. euro.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a susţinut ieri că există riscul ca absorbţia fondurilor europene să fie în 2010 sub nivelul de anul trecut, singura zonă în care performanţele vor depăşi 2009 fiind agricultura. Însă, din datele ACIS, rezultă că au fost efectuate către beneficiari, în primele nouă luni ale lui 2010, plăţi mai mari decât pe întreaga perioadă a lui 2009. Problema mare, mai ales în situaţia foarte grea din punctul de vedere economic în care se află România, este că fondurile atrase sunt foarte mici, chiar dacă ele cresc şi ca procent şi ca volum.

Mai trebuie arătat că România contribuie, anual, cu 1,1% din PNB la bugetul Uniunii, iar în măsura în care nu reuşeşte să atragă fondurile UE este pusă în poziţia de a fi un contributor net la bugetul Uniunii. După aderare, către UE au fost plătiţi 3,6 mld. euro - România fiind între 2007-2009 în poziţia de contributor net la bugetul Uniunii, cu un sold negativ de 456 mil. euro.

Potrivit FT care citează documentele CE, zecile de miliarde de euro, reprezentând fonduri destinate susţinerii dezvoltării în regiunile defavorizate ale Europei, nu sunt utilizate deoarece guvernele, confruntate cu lipsa lichidităţilor, nu pot găsi finanţarea proprie necesară primirii acestor bani. Alte date arată că 8,4 mld. euro au fost cheltuite în mod eronat în cadrul programelor pentru fonduri structurale în cele două cicluri anterioare de finanţare de şapte ani. Aceste fonduri au fost recuperate în proporţie de 75%.

Sursa: www.zf.ro

Anul European 2010: Solidaritatea intergenerationala contribuie la combaterea saraciei

Saracia transmisa din generatie in generatie reprezinta o realitate a societatii actuale si, totodata, o problematica de interes in cadrul Uniunii Europene.

Conform unui studiu Eurostat, rata de expunere la saracie pentru persoanele cu varsta pana in 17 ani este de 20% la nivelul Uniunii Europene si de 33% in ceea ce priveste Romania.

Copiii nascuti in medii sarace sunt expusi la o existenta precara. Principalii factori ce asigura transmiterea saraciei sunt lipsa de hrana si imbracaminte, imposibilitatea de a beneficia de servicii medicale sau de a merge la scoala. O situatie si mai putin fericita este cea a familiilor monoparentale in care copiii sunt obligati sa munceasca pentru a supravietui.

Persoanele varstnice alcatuiesc o a doua categorie vulnerabila in fata fenomenului saraciei. Veniturile mici pe viata atrag dupa sine pensii mici si, implicit, un nivel de trai scazut. Prin urmare, potrivit datelor puse la dispozitie de Comisia Europeana, 17% din populatia masculina varstnica a UE si 22% din cea feminina, se afla sub riscul saraciei.

Ca reactie la fenomenul saraciei transmise din generatie in generatie, a aparut conceptul de solidaritate intergenerationala si, de asemenea, Coalitia Organizatiilor Non-guvernamentale pentru Solidaritate Intergenerationala. Acest concept incurajeaza atat persoanele tinere, cat si pe cele varstnice, sa colaboreze si sa asigure recunoastere sociala tuturor membrilor societatii.

Solutiile sugerate de Coalitie sunt educatia timpurie si serviciile sociale. Acestea ar putea asigura un mediu sanatos pentru dezvoltarea copiilor si, in acelasi timp, ar stimula comportamentul parental. Pentru a atrage atentia asupra problemei, Uniunea Europeana celebreaza, in fiecare an pe 29 aprilie, Ziua Europeana a Solidaritatii intre Generatii. De asemenea, Coalitia a initiat recent, formalitatille pentru alegerea anului 2012 drept Anul European al Imbatranirii Active si Solidaritatii Intergenerationale.

In prezent, Anul European 2010 continua dezbaterea pe tema saraciei transmise din generatie in generatie printr-o campanie intensa de informare, al carei scop consta in identificarea celor mai bune solutii pentru aceasta problema.

Sursa: www.stiriong.ro

Astazi se lanseaza linia de granturi pentru sprijinirea somerilor din mediul rural!

Conform AM POSDRU, astazi, 8 noiembrie 2010, ora 16.00, se lanseaza linia de finantare pentru proiectele de grant aferente DMI 5.2 - „Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca”.

In cadrul DMI 5.2 sunt promovate programe integrate care au in vedere asigurarea unui suport eficient si de calitate pentru persoanele din mediul rural: programe de formare, ocupare si masuri de sprijin pentru populatia din zonele rurale, in scopul reducerii agriculturii de subzistenta, mobilitatea ocupationala si geografica a fortei de munca din mediul rural, masuri de imbunatatire a mediului inconjurator si a starii de sanatate a populatiei din mediul rural, programe care sprijina demararea afacerilor in activitati non-agricole etc.

Alocarea financiara orientativa pentru aceasta cerere de propuneri de proiecte este de 328.774.600 lei (echivalentul in lei a 77.000.000 euro). Fiecare proiect poate primi o finantare de minim 213.490,00 lei (echivalentul a 50.000 euro) si maxim 2.134.895,73 lei (echivalentul a 499.999 euro).

AM POSDRU a imbunatatit metodologia de evaluare, astfel ca acum evaluarea proiectelor se face dupa principiul „primul venit, primul servit”, iar media perioadei scurse intre depunerea unei cereri de finantare pentru un proiect si semnarea contractului de finantare este estimata la cel mult 30 de zile.

Sursa: www.fonduri-structurale.ro

O noua linie de finantare pentru dezvoltarea resurselor umane din mediul rural

In perspectiva lansarii unei noi linii de finantare pentru dezvoltarea resurselor umane din zonele rurale, AMPOSDRU a publicat pentru consultare draftul ghidului pentru DMI 5.2 “Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca.”

Principalele obiective ale acestei linii de finantare au in vedere imbunatatirea calitatii resurselor umane in zonele rurale, in vederea facilitarii accesului la ocupare in activitati non-agricole; asigurarea sustenabilitatii pe termen lung in zonele rurale prin crearea conditiilor pentru dezvoltarea intreprinderilor profitabile non-agricole; facilitarea integrarii durabile pe piata muncii prin furnizarea serviciilor de sprijin si suport pentru membrii de familie dependenti din zonele rurale; cresterea oportunitatilor de ocupare, prin furnizarea sprijinului pentru crearea de noi locuri de munca/noi forme de ocupare pentru lucratorii independenti din zonele rurale si promovarea culturii antreprenoriale in zonele rurale.

Sunt incurajate parteneriatele regionale sau trans-nationale. Solicitanti si parteneri eligibili sunt atat autoritati publice cat si ONG-uri si societati comerciale cu activitate relevanta pentru obiectivele acestei linii de finantare.

Rata maxima de cofinantare variaza intre 85,9 si 98% in functie de tipul organizatiei solicitante, iar sumele solicitate pot fi intre 213.750,00 (echivalentul a 50.000 euro) si 2.137.496,00 lei (echivalentul a 500.000 euro).

Sursa: www.stiriong.ro

Bani pentru crearea conditiilor optime pentru dezvoltarea voluntariatului in UE

Anul european al Voluntariatului 2011 - Proiecte emblematice

Obiectivele programului

Obiective:

- sa sustina 1 sau 2 proiecte emblematice la nivelul fiecarui stat membru;

- sa incurajeze si sa sustina eforturile UE, ale statelor membre si ale autoritatilor locale si regionale prin crearea conditiilor optime pentru dezvoltarea voluntariatului in UE;

- sa creasca vizibilitatea activitatilor de voluntariat in UE.

Cofinantare pentru acest program

Pe langa banii europeni, proiectele trebuie sustinute si cu resurse proprii sau imprumutate, motiv pentru care este elementar ca beneficiarul sa-si asigure, de la bun inceput, banii necesari pentru cofinantare, dar si pentru acoperirea unor costuri neprevazute. Intrucat, de multe ori, decontarea cheltuielilor urmeaza a fi realizata abia dupa verificarea acestora, este necesar ca solicitantul fondurilor europene sa detina banii necesari prefinantarii proiectului respectiv.

Asadar, pentru o buna coordonare a partii financiare, se poate obtine o sursa de cofinantare special realizata pentru sprijinirea unor astfel de proiecte.

Consultanta pentru accesare si implementare

In majoritatea ghidurilor aferente fondurilor de finantare este incurajata ideea de colaborare dintre solicitanti si consultanti, in scopul accesarii si implementarii proiectelor realizate.

Vreau sa intru in legatura cu un consultant!

Solicitanti eligibili

Pot depune proiecte:

- Organizatii din sectorul public de la nivel local, regional sau national;

- Organizatii ale sociatii civile / non guvernamentale.

Activitati eligibile

Actiuni finantate:

- schimb de experienta si bune practici la nivel local, regional, national sau european;

- realizarea de studii si cercetari si difuzarea rezultatelor acestora;

- conferinte si seminarii care sa suscite la dezbateri, sa sensibilizeze opinia publica fata de mizele existente si sa favorizeze networking-ul;

- elaborarea unor demersuri prin care sa fie atrasi noi voluntari neafiliati la o organizatie;

- crearea si producerea de instrumente si produse audiovizuale si multimedia inovatoare.

Conditii de finantare

Bugetul este de 2 milioane de euro, sunt finantate maximum 60% din costurile totale eligibile. Pentru primele 7 state mari din UE (printre care si Romania), costurile pe proiect pot fi intre 108.000 si 120.000 euro.

Comisia europeana isi propune sa finanteze maximum 54 de proiecte, cate 2 pe stat membru, dar isi rezerva dreptul sa nu acorde in totalitate suma destinata acestui apel, daca aplicatiile depuse nu indeplinesc toate criteriile de calitate impuse.

Termene limita

Data limita de depunere a aplicatiilor: 12 noiembrie 2010.

Finantator: Uniunea Europeana

Sursa: www.finantare.ro