Fondurile de mediu - angajare de 67%, plati efective de numai 9%

Au fost semnate contracte pentru finantari nerambursabile de 14,84 mld. lei, in timp ce nivelul absorbtiei se plaseaza la 1,74 mld. lei, din care 1,32 mld. lei sunt prefinantari

Cu o alocare totala de 5,6 mi­liarde de euro, Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) este unul dintre cele mai importante programe operationale din punctul de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. Absorbtia efec­tiva a fondurilor de la Uniunea Europeana se ridica insa la numai 9%.

Multe dintre problemele de mediu ale Romaniei sunt cauzate, in mare parte, de industrializarea excesiva din perioada comunista, care nu a tinut cont de impactul asupra mediului si asupra sanatatii oamenilor. Efectele s-au regasit in calitatea apei, gestionarea slaba a deseurilor, poluarea aerului si a solului. Fondurile alocate Romaniei pentru mediu, in perioada 2007-2013, se ridica la aproximativ 4,5 miliarde de euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si cel de Coeziune, la care se adauga si cofinantarea nationala de aproximativ 1 miliard de euro.

Cu o alocare totala de 5,6 miliarde de euro, POS Mediu este astfel unul dintre cele mai importante programe opera­tionale din punctul de vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru sectorul de mediu. Cele sase axe prio­ritare acopera sectoarele apa si apa uzata, managementul deseurilor, respec­tiv reabilitarea terenurilor poluate is­to­ric, termoficare, protectia naturii, pro­- tec­tia impotriva inundatiilor si redu­cerea eroziunii costiere.

Au fost semnate 42 de contracte de finantare majore

Pana la data de 27.05.2011 au fost apro­bate spre finantare din POS Mediu 208 proiecte. Pentru 195 au fost semnate contracte de finantare intre Ministerul Mediului si Padurilor si beneficiari, potrivit datelor furnizate de Autoritatea de Management a POS Mediu pentru „Fin.ro”. Din cele 208 proiecte aprobate pana in prezent, sunt considerate „ma­jo­re” 30 din sectorul de apa/apa uzata, opt din domeniul mana­geme­ntului deseurilor si patru din sectorul de termoficare. Termenul „proiecte majo­re” se refera la acele proiecte a caror valoare depaseste 50 de milioane de euro. Proiectele majore sunt evaluate de catre AM POS Mediu si, in faza de maturitate, sunt transmise Comisiei Europene spre aprobare. Termenul in care Comisia transmite aprobarea poate varia de la doua la sase luni.

Fondurile vor fi angajate in totalitate pana la finalul anului 2012

In ceea ce priveste valoarea totala a proiectelor semnate, suma se ridica la aproximativ 19,85 miliarde de lei, din care aproximativ 12,21 miliarde de lei reprezinta contributia UE, iar 2,43 miliarde de lei sunt de la bugetul natio­nal. Fondurile europene pentru mediu au fost angajate astfel in proportie de 66,35%, un procent bun, insa nu chiar la nivelul preconizat in 2008 de Attila Korody, fostul ministru al Mediului, care estima o angajare a fondurilor de 90% pana in 2010. „Datorita porto­foliului de proiecte pregatite pentru sectoarele de apa/apa uzata, manage­mentul deseu­rilor, termoficare si pro­tectia impotriva inun­datiilor si ero­ziunii costiere, pre­cum si celor patru sesiuni de cereri de proiecte desfa­surate in domeniul protec­tiei naturii, se estimeaza ca fondurile alocate prin POS Mediu vor fi angajate in totalitate pana la finalul anului 2012”, se arata in raspunsul AM POS Mediu.

77 de proiecte au primit prefinantari

In ceea ce priveste platile efective, suma aproximativa virata beneficiarilor este de 1,74 miliarde de lei, din care prefinantari de 1,32 miliarde de lei. Astfel, absorbtia se plaseaza la 9,03% din alocarea totala de la UE. De exemplu, in luna aprilie au fost absorbite prin POS Mediu 6 milioane de euro, iar in luna mai doar 3,5 milioane de euro, potrivit minis­trului Mediului, László Borbely. In ceea ce priveste prefinantarile acordate si bene­ficiarii care au depus cereri de rambursare, de la inceputul pro­gra­mului pana in prezent, pentru 77 de proiecte s-a acordat prefinantare, iar 90 de benefi­ci­ari au depus cereri de rambursare. Variatia este explicabila prin faptul ca nu toti beneficiarii pot primi prefinantare pentru proiectele gestionate, mai precis, conform OUG 64/2009 privind gestio­na­rea financiara a instrumentelor struc­tu­rale si utilizarea acestora pentru obiec­- tivul convergenta, nu se poate acorda prefinantare bene­ficiarilor care sunt finantati integral din bugetul de stat, in aceasta categorie regasindu-se Adminis­tratia Nationala „Apele Romane”, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si Agentiile Locale/Regionale de Protectie a Mediului. 64 de beneficiari au primit prefi­nantarea si au depus, de asemenea, si cereri de rambursare.

Primul proiect pentru care a fost semnat contractul de finantare in cadrul POS Mediu este „Reabilitarea si extin­derea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judetul Giurgiu”, in valoa­re totala de 266 mil. lei, cu o finan­tare ne­ram­bursabila de 248 de milioane de lei.

Printre proiectele cu cea mai mare finantare obtinuta pana in prezent se numara cel care vizeaza implementarea de servicii de apa si canalizare in zona Cluj-Salaj, in valoare totala de 732,7 mil. lei, din care 625 mil. lei, nerambursabili, precum si proiectul „Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare pentru regiunea Constanta si Ialomita”, in valoare totala de 508,6 milioane de lei, din care 498,4 milioane de lei nerambursabili.

Problemele din sistem

In ceea ce priveste motivele care au condus la o absorbtie lenta a fondurilor europene, potrivit conducerii AM POS Mediu, printre acestea se numara:

- exis­tenta unei perioade lungi de timp intre data semnarii contractelor de finantare intre beneficiarii POS Mediu si Minis­terul Mediului si Padurilor, in calitate de Autoritate de Management POS Mediu, si data lansarii procedurilor de achizitii publice;

- existenta unei perioade lungi de timp intre data lansarii procedurilor de atribuire a contractelor de lucrari/ser­vicii aferente investitiilor din cadrul proiec­te­lor si data semnarii propriu-zise a aces­tora;

- transmiterea cu intarziere a cere­rilor de rambursare de catre beneficiarii proiectelor.

De asemenea, László Bor­bely, minis­trul Mediului si Padurilor, a declarat cu ocazia intrunirii Comi­tetului de Moni­to­rizare al POS Mediu ca „am avut unele lacune legislative in ceea ce priveste Legea achizitiilor publice, dar le-am reparat in mare parte, iar lucrurile ar trebui sa mear­ga mai bine”.

Borbely a mai precizat ca o alta problema in pro­cesul de absor­b­tie a fon­durilor euro­pene este repre­zen­tata de ,,proiec­tele prost facute”, care trebuie modi­fi­cate pe par­cursul derularii contractelor.

Sectoarele finantate prin POS Mediu

1. Sectorul apa/apa uzata (total 3,27 miliarde de euro, din care grant UE 2,78 miliarde de euro)

2. Sectorul de gestionare a deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric (total 1,17 miliarde de euro, din care grant UE 0,93 miliarde de euro)

3. Sectorul termoficare (total 458 de milioane de euro, din care grant UE 229 de milioane de euro)

4. Sectorul protectia naturii (total 215 milioane de euro, din care grant UE 172 de milioane de euro)

5. Protectia impotriva inundatiilor si reducerea eroziunii costiere (total 329 de milioane de euro, din care grant UE 270 de milioane de euro)

6. Asistenta Tehnica (total 174 de milioane de euro, din care grant UE 130 de milioane de euro)

Sursa: www.finantare.ro

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale a trecut in subordinea primului-ministru

Conform Ordonantei de Urgenta nr. 26 din 17 martie 2011, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, impreuna cu Autoritatea de Management pentru Programul Operational Asistenta Tehnica se transfera din cadrul Ministerului Finantelor Publice si se organizeaza ca departament fara personalitate juridica in cadrul aparatului de lucru al Guvernului si in subordinea primului-ministru, finantata de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Acest document se refera la: Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, subordine, prim-ministru

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale exercita urmatoarele functii:

a) de autoritate pentru coordonarea instrumentelor structurale;

b) de reglementare privind stimularea financiara a personalului care gestioneaza fonduri comunitare si privind structurile din cadrul ministerelor si institutiilor care au ca obiect de activitate gestionarea asistentei financiare acordate Romaniei prin instrumentul de preaderare PHARE, instrumentul financiar provizoriu Facilitatea de tranzitie, fondurile structurale si de coeziune si mecanismul financiar al Spatiului Economic European 2004-2009;

c) de autoritate de management pentru Programul operational Asistenta tehnica;

d) de coordonator national al asistentei in raport cu Uniunea Europeana;

e) de punct national de contact pentru programele de infratire institutionala cu statele care beneficiaza de finantari nerambursabile din partea Uniunii Europene;

f) de punct national de contact pentru mecanismul financiar al Spatiului Economic European 2004-2009;

g) de punct national de contact pentru Programul de cooperare norvegian pentru crestere economica si dezvoltare durabila 2004-2009.

Coordonatele Autoritatii de Management pentru Programul Operational Asistenta Tehnica se modifica astfel:

Secretariatul general al Guvernului pentru Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, desemnata ca Autoritate de Management pentru Programul Operational Asistenta Tehnica, reprezentat legal de doamna Livia Ileana Chirita, avand functia de director al Directiei Asistenta Tehnica, cu sediul in Bucuresti, Bdul Mircea Voda, nr. 44, bl. M17, tronson C, sector 3, tel./fax: 021 302 52 00/021 302 52 64, posta electronica livia.chirita@mfinante.ro, cod de inregistrare fiscala 4283422.

Sursa: www.finantare.ro

Suntem codasi la plati, dar si la contracte semnate cu fonduri europene

Romania continua sa aiba cea mai redusa rata de absorbtie din Uniunea Europeana, rambursarile catre beneficiari ridicandu-se la numai 11,74% la finalul lunii aprilie. In conditiile in care nivelul platilor a incetinit, in aprilie fiind realizate transferuri de 349 de milioane de lei, fata de 929 de milioane de lei in martie. In primele patru luni ale anului, platile efective au crescut de la 1,5 mld. euro la aproximativ 2,36 mld. euro (9,729 miliarde de lei). Guvernul Romaniei si-a propus ca tinta pentru finalul anu­lui sa ajunga la 3 mld. euro (grad de absorbtie de 25%).

La sfarsitul anului 2010, punct de referinta intrucat reprezinta jumatatea perioadei de programare 2007-2013, Romania se plasa pe ultimul loc in Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste platile efectuate catre beneficiarii de fonduri structurale si de coeziune, cu 7% (1,5 miliarde de euro) din suma alocata de 19,7 miliarde de euro, po­tri­vit studiului „Fondurile UE in Europa Centrala si de Est - Raport privind progresul inregistrat in perioada 2007-2010”, realizat de Divizia de Consultanta in Fonduri euro­pene si Sector Public a KPMG.

Pe primele locuri la ab­sor­b­tia fondurilor structurale si de coeziune se situeaza Le­to­nia si Lituania, cu plati de 30%, respectiv 29% din su­me­le alocate. Cele 10 state din ECE au alocate in total, pentru pe­rioada 2007-2013, fonduri europene in valoare de 172,6 miliarde de euro, respectiv 208,2 miliarde de euro, daca punem la socoteala si contributiile nationale ale fiecarui stat. La finalul anului trecut, tarile baltice inregistrasera cel mai ridicat procentaj de proiecte contractate, intre 60% si 76%. Alte tari se situeaza la mijloc, cu 48% pana la 57%, iar Romania, cu 45% (10,4 mld. euro), si Bulgaria, cu 37%, pe ultimele locuri. Granturile contractate de cele 10 tari din ECE se ridicau la 110,2 mld. euro, re­prezentand 53% din total. Pana la sfarsitul anului 2010, o suma de 36,3 miliarde de euro (respectiv 17%) din buge­tul disponibil a fost ram­bursata beneficiarilor din regiune.

Sursa: www.fin.ro

Grupul ONU C7/eGov si IMDD au organizat dezbaterea “Rolul guvernarii electronice in dezvoltarea durabila”

Grupul ONU C7 “eGuvernare pentru dezvoltare durabila” si Institutul pentru Management si Dezvoltare Durabila (IMDD) au organizat masa rotunda cu tema “Rolul guvernarii electronice in dezvoltarea durabila” joi, 12 mai 2011, la Biblioteca Central Universitara. Evenimentul a reunit specialisti din sectorul public, privat, academic si non-guvernamental. Dintre acestia mentionam: doamna Andreea Paul Vass, consilier personal al Primului-Ministru, domnul Varujan Pambuccian, deputat, membru al Comisiei pentru tehnologia informatiei si a comunicatiilor, doamna prof. univ. dr. ing Doina Banciu, director ICI, domnul Ionut Popescu, fost ministru de Finante, domnul Razvan Pirvu, director Marketing si Strategie Ericsson, domnul Gheorghe Serban, presedinte ANISP, domnul Marius Vladu, presedinte al Institutului pentru Cercetari Politice,
In cadrul intalnirii, invitatii au dezbatut teme care au vizat rezultatele sondajului international ONU realizat de grupul C7 “e-Guvernare pentru Dezvoltare Durabila”, asigurarea securitatii sistemelor electronice, avantajele utilizarii noile tehnologii in administratia publica, solutii concrete bazate pe serviciile electronice inovative si impactul lor in eficientizarea actului de guvernare.
Dezbaterea, moderata de Andreea Stoiciu, Coordonatorul Grupului ONU C7 “eGuvernare pentru dezvoltare durabila” si director executiv IMDD si Toma Cimpeanu, director in cadul Institutului pentru Management si Dezvoltare Durabila (IMDD) a adus in prim plan eGuvernarea ca instrument al dezvoltarii durabile. De asemenea, au fost discutate necesitatea crearii la nivel national a unui sistem electronic unitar si interconectat, cu o infrastructura de comunicatii care sa uneasca toate resursele existente.
“Principalul castig al dezbaterii a fost prezenta consistenta, atat a specialistilor din domeniul TIC, cat si a celor din administratia publica, mediul academic si societatea civila, dar si calitatea ideilor care au reiesit. Ma bucur ca discutiile au relevat o radiografie realista a guvernari electronice din Romania cat si nevoia de continuare a dialogului intersectorial. Concluziile vor fi incluse in raportul anual al grupului ONU C7-eGuvernare pentru dezvoltare durabila, pe care il voi prezenta saptamana viitoare, pe 18 mai, la Geneva, in cadrul WSIS* Forum 2011.”, a spus Andreea Stoiciu.
*)World Summit on the Information Society
Doamna Andreea Paul Vass, consilier personal al primului ministru, a subliniat faptul ca “exista o legatura stransa intre eGuvernare si dezvoltare durabila, ele sunt un duet, iar infrastructura viitoare are nevoie de inovatie, deoarece nu se mai poate dezvolta pe bazele trecutului. Este necesar sa depasim rezistanta la schimbare, care este un factor ce ingreuneaza procesele sociale si economice, dar si sa promovam educatia ca mod de a intelege aceste schimbari.”.
Domnul deputat Varujan Pambuccian a accentuat ca “dezvoltarea durabila inseamna dezvoltare pe succesiuni de echilibru si pentru a putea fi prezent in spatial virtual, in primul rand este important sa te poti autentifica. Autentificarea trebuie sa se faca intr-un mod irepudiabial si anume prin semnatura electronica.” In completarea observatiilor domnului deputat, domnul Dumitru Zamfir, Conferentiar universitar doctor, Academia Natională de Informatii „Mihai Viteazul”, a afirmat ca “securizarea sistemelor este la fel de necesara si importanta, pentru a contribui la dezvoltarea durabila.”
“ Ma bucur ca discutiile de azi au validat rezultatele sondajului nostru. in perioada urmatoare avem in vedere realizarea unor analize sectoriale si evenimente regionale.”, a precizat Toma Cimpeanu.Principalele concluzii ale intalnirii au adus astfel in prim plan rolul pe care serviciile electronice il au in cresterea calitatii vietii cetateanului si reducerea costurilor si nevoia securizarii si interoperabilitatii sistemelor. De asemenea, a fost subliniata importanta intelegerii dezvoltarii durabile in sensul aplicatiilor pe trei paliere: tendinta internationala, directiile europene si realitatea societatii romanesti, dar si nevoia de educare si instruire continua.

9 Mai, ziua Europei- Declaratia Schuman din 1950, primul pas catre integrarea europeana

Semnificatia zilei de 9 mai trebuie cautata cu mai bine de o jumatate de secol in urma. La 9 mai 1950, ministrul de externe francez Robert Schuman a prezentat proiectul care presupunea crearea unei Europe organizate, bazata pe relatii de cooperare. Aceasta propunere, cunoscuta sub denumirea de Declaratia Schuman, este considerata inceputul a ceea ce astazi este cunoscut ca fiind Uniunea Europeana. In declaratia pe care a citit-o in fata presei internationale, Schuman a chemat Franta, Germania si alte tari europene sa isi uneasca productia de carbune si otel, ca o "prima concreta fundatie pentru o federatie europeana".

Ceea ce a propus ministrul (vezi declaratia integrala aici) de externe francez era crearea unei institutii europene supranationale, care sa se ocupe cu managementul industriei de carbune si otel, sector care, la vremea respectiva, statea la baza industriei militare.

Schuman a lansat apelul tocmai catre tarile care, in timpul celui de al doilea razboi mondial, se aflau in conflict si aproape ca s-au distrus reciproc. Apropierea acestor tari in forma propusa de diplomatul francez avea menirea sa puna capat, pentru totdeauna, razboiului ce a lasat in urma sa imense distrugeri materiale si morale.

Decizia ca 9 mai sa fie sarbatorita drept Ziua Europei a fost luata in timpul summit- ului liderilor Uniunii Europene de la Milano din 1985.

Astazi, 9 mai este un simbol european, si, impreuna cu moneda unica euro, steagul albastru cu cele 12 stelute galbene si imnul - celebra "Oda Bucuriei" din Simfonia a - IX- a de L.van Beethoven - formeaza simbolurile identitatii politice a Uniunii Europene.

Scurt istoric al UE

In urma apelului facut de Schuman, la 18 aprilie 1951 Belgia, Luxemburg, Olanda, Franta, Italia si Germania semneaza, la Paris, Tratatul care pune baza Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), ce prevede o colaborare institutionala si egalitatea intre state, alaturi de superioritatea si independenta institutiilor comunitare. Sase ani mai tarziu, prin Tratatul de la Roma, se infiinteaza Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Euratom). Aceste doua comunitati pun bazele uniunii vamale si a cooperarii pe problemele de energie atomica intre tarile semnatare.

Momente importante in istoria UE:

- Tratatul de la Bruxelles din 1965 infiinteaza Comisia Europeana si Consiliul unic.

- Actul Unic European din 1986 consacra existenta Consiliului European si stabileste data realizarii pietei unice - 31 decembrie 1992.

- Tratatul de la Maastricht din 1992 introduce notiunea de Uniune Europeana, bazata pe cei piloni: cele trei comunitati europene, politica externa si de securitate comuna si cooperarea in domeniul justitiei si afacerilor interne.

- Tratatul de la Amsterdam din 1997 a consolidat cei trei piloni ai Uniunii. Pe langa simplificarea tratatelor, documentul are ca obiectiv eliminarea treptata a obstacolelor in calea liberei circulatii, intarirea securitatii si a justitiei, precum si cresterea eficienta a structurii UE in vederea primirii de noi membri.

- Tratatul de la Nisa din 2001 pregateste Uniunea pentru extindere.

- Stabileste conditiile pentru admiterea de noi membri, in perspectiva in care Uniunea va avea 27 de membri;

- Stabileste la 732 numarul mandatelor in Parlamentul European pana in 2007 si la 786 dupa aceasta data, odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei;

- Stabileste la 27 numarul comisarilor europeni, cate unul pentru fiecare stat membru. Au existat perioada scurte de timp in care au fost si 30 de comisari.

1951 - Franta, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia si Germania - Comunitatii Economice a Carbunelui si Otelului (CECO)

1957 - Franta, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia si Germania- pun bazele Comunitatii Economice Europene (CEE) si EURATOM

1973 - Danemarca, Irlanda si Marea Britanie adera la UE

1981 - Grecia devine membra UE

1986 - Spania si Portugalia adera la UE

1995 - Austria, Finlanda si Suedia adera la UE

2004 - Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru si Malta devin membre ale UE

2007 - aderarea Romaniei si Bulgariei.

Sursa: www.euractiv.ro