Dicţionarul fraudei cu fonduri UE

Contractele pentru asfaltări sunt printre cele la care se înregistrează cele mai multe fraude.

Ministerul de Finanţe a stabilit 16 moduri de fraudare a fondurilor europene, pe care echipe de control urmează să le depisteze şi sancţioneze. Metodele descrise de MFP nu stabilesc însă şi cum pot fi prevenite aceste fraude, ceea ce ar ajuta la economisirea unor sume importante.

Actul normativ publicat de Ministerul de Finanţe defineşte principalele 16 metode prin care se comit nereguli la atribuirea contractelor cu bani europeni.

Lista se bazează pe documente ale Comisiei Europene şi ale Asociaţiei Experţilor Autorizaţi în Investigarea Fraudelor şi merge de la mită şi trafic de influenţă la cartelizarea firmelor participante la licitaţii şi achiziţii făcute pe ochi frumoşi. Neregulile se găsesc mai ales în domeniul asfaltărilor, construcţiilor de clădiri, echipamentelor electrice sau eliminării deşeurilor.

Când autorităţile ajută

Prima anexă a normelor metodologice pentru aplicarea ordonanţei privind prevenirea şi sancţionarea fraudei pune în evidenţă atât situaţii în care angajaţii statului acceptă mită, fac trafic de influenţă şi favorizează anumite firme, cât şi cele în care firmele se aliază între ele pentru a-şi împărţi banii din proiecte.

„Într-o procedură de atribuire controlată insuficient, personalul însărcinat cu contractarea poate manipula ofertele după depunere, în vederea selectării unui contractant favorit", poate anunţa o anumittă firmă despre cerinţele sau bugetul alocat unui proiect sau „poate fragmenta o achiziţie în două sau mai multe comenzi ori contracte de achiziţie în scopul evitării concurenţei sau a unei investigaţii efectuate de o autoritate de management de nivel superior", se arată în document.

Trucurile firmelor

Companiile se pot asocia fie pentru a câştiga contractele prin rotaţie - una dintre ele se prezintă cu cea mai bună ofertă, iar celelalte cu oferte fără şanse de câştig, iar la următorul proiect câştigătoare va fi o altă companie din grup -, fie una obţine proiectul şi angajează celelalte firme ca subcontractanţi. Controlorii ministerului sunt sfătuiţi să fie atenţi şi la firmele-paravan care participă la licitaţii doar pentru a simula concurenţa. Documentul vorbeşte şi despre firmele care umflă preţurile, falsifică numărul de angajaţi sau folosesc materiale de proastă calitate, mai ieftine decât cele stipulate în contract.

Ce lipseşte din documentul Finanţelor

Cele 16 sisteme de fraudare includ şi metode de identificare a fraudei, dar aceasta se face, potrivit recomandărilor, abia după ce contractele au fost atribuite. Cu toate acestea, „e mult mai util să previi, pentru că banii se recuperează mai greu de la un contract deja încheiat", spune Peter Barta, director executiv al Fundaţiei Post-Privatizare. Punctul vulnerabil în domeniul fondurilor UE este sistemul de achiziţii, „prea complicat şi cu multe hibe, care te ajută să fraudezi", spune Barta. Ar fi nevoie de proceduri de achiziţie mai simple şi de experţi externi care să evalueze toate ofertele.

„Acestea sunt metode de pre­venţie la îndemâna oricui", dar rareori sunt folosiţi experţi inde­pendenţi, spune Barta. Tot un expert ar putea să-şi dea seama şi de tentativele de cartelizare ale companiilor, dacă dife­renţa de preţ între oferte e foarte mare. Dar, chiar dacă există suspiciuni de colaborare între participanţii la licitaţie, acest lucru trebuie dovedit, potrivit legislaţiei, ceea ce este dificil, estimează Barta. O altă slăbiciune a sistemului sunt salariile mici ale angajaţilor care se ocupă cu atribuirea contractelor cu fonduri UE. „Cei din comisiile de achiziţii ar trebui să fie motivaţi să nu primească mită şi să-i denunţe pe cei care oferă", spune Barta. Reprezentanţii Ministerului de Finanţe nu au răspuns până la închiderea ediţiei la întrebările adresate de România liberă pe tema prevenirii fraudelor.

Sursa: Romania Libera

Se cauta parteneri pentru un proiect care urmeaza sa fie depus in cadrul programului "Tineret in Actiune"

Localitatile Bollebygd, Vårgårda si Mellerud din Suedia, impreuna cu Dialogue Youth - Scottish Borders Council si Participation Theme Group - Scottish Borders, cauta parteneri pentru un proiect care urmeaza sa fie depus in cadrul finantarii comunitare a programului "Tineret in Actiune" (Youth in Action Programme).

Proiectul va fi depus in cadrul masurii 1.3 - Youth Democracy Projects si va fi axat pe promovarea participarii tinerilor la procesul democratic al comunitatilor din care fac parte.

Data limita de exprimare a interesului: 8 septembrie 2011; data limita de depunere a proiectului: 1 noiembrie 2011.

Elemente-cheie: dialog, centre de interes pentru comunitate, democratia pentru tineri, consilii si parlamente ale tinerilor, procesul de luare a deciziilor, media sociala, Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copiilor, media digitala, etc.

Institutiile interesate sunt rugate sa contacteze direct responsabilul de proiect:

Camilla Falk (Out of office 2011-07-22 - 2011-08-18)

Public Health Coordinator

E-mail: camilla.falk@bollebygd.se

Telephone: +46 33 231314.

Documente:

Partner Search - Bollebygd

UE accelereaza accesarea fondurilor in tarile cu probleme - Romania e pe lista

Comisia Europeana a decis, luni, ca sase tari vor putea sa-si diminueze contributia la proiectele pe care le cofinanteaza in prezent impreuna cu Uniunea Europeana. Comisia pune la dispozitia Greciei, Irlandei, Portugaliei, Romaniei, Letoniei si Ungariei o cofinantare UE suplimentara, esentiala pentru proiectele de impulsionare a cresterii si a competitivitatii din aceste tari.

Prin urmare, ele vor putea sa-si diminueze contributia in cadrul cofinantarii, intr-un moment in care bugetele lor nationale sunt supuse unei presiuni considerabile. In acest mod, programele care nu au fost inca executate din lipsa de fonduri nationale vor putea sa fie lansate si sa injecteze bani in economie, se arata intr-un comunicat al CE.

"Aceste propuneri constituie un raspuns exceptional la circumstante exceptionale. Accelerarea acestor fonduri, impreuna cu programele de asistenta financiara, demonstreaza angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea si competitivitatea tarilor cel mai grav afectate in urma crizei financiare - contribuind in acest mod la un fel de 'Plan Marshall' pentru redresarea economica.

Aceasta decizie va injecta fonduri esentiale in economiile nationale, reducand necesitatea de cofinantare a proiectelor din bugetele nationale. Invit Parlamentul European si Consiliul sa aprobe de urgenta aceasta decizie, pentru ca fondurile sa ajunga pe teren pana in cursul primei parti a anului urmator", a delcarat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Masura nu reprezinta o finantare noua sau suplimentara, ci permite plata anticipata a unor fonduri deja alocate in cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurala si pescuitul. Contributia UE va creste pana la o valoare maxima de 95%, daca acest lucru va fi solicitat de unul dintre statele membre in cauza.

Aceasta vizeaza statele membre care au fost cel mai grav afectate de criza si care primesc sprijin financiar in cadrul unui program prin intermediul mecanismului privind balanta de plati pentru tari din afara zonei euro (Romania, Letonia si Ungaria) sau prin intermediul mecanismului european de stabilizare financiara pentru tari din zona euro (Grecia, Irlanda si Portugalia).

Comisia va cere Consiliului si Parlamentului European sa adopte propunerea, printr-o procedura legislativa accelerata, pana la sfarsitul lui 2011, pentru a permite ca proiectele foarte importante sa fie transpuse in realitate cat mai curand posibil.

Aceasta masura de completare are o natura exceptionala si temporara si va lua sfarsit de indata ce statele membre vor inceta sa primeasca fonduri in cadrul programelor de asistenta financiara.

Conform Financial Times, masura reflecta disperarea cu care Europa incearca sa revigoreze economia Greciei, pentru ca tara sa poata face fata unei datorii paralizante care a necesitat deja doua bailout-uri si a amenintat moneda unica.

Potrivit unor calcule interne, cele sase tari si-ar putea vedea costurile de co-finantare reduse cu aproximativ 3 miliarde de euro in urmatorii doi ani. Oficialii spera insa ca planul va avea un impact cu mult mai mare, prin deblocarea a zeci de miliarde de euro din fondurile UE, la care multe dintre aceste guverne au avut probleme pentru a le obtine.

Noile norme, elaborate de catre Comisia Europeana, ar urma sa se aplice si platilor pentru subventiile agricole, banilor alocati sustinerii pescuitului, precum si altor parti ale fondurilor UE.

Romania, spre exemplu, scrie publicatia in cauza, a accesat pana in prezent doar 3% din cele aproximativ 30 de miliarde de euro puse la dispozitie pentru ea din fondurile pentru agricultura si dezvoltare, in cadrul bugetului UE pe 7 ani, care se desfasoara pana in 2013. Estiamrile arata ca Grecia are 12 miliarde de euro fonduri structurale neutilizate.

Propunerea a fost elaborata de catre Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, si Johannes Hahn, comisar regional afaceri, care supervizeaza coeziunea in cadrul UE si fondurile structurale ale bugetului.

Sursa: www.ziare.com

Reducerea prefinantarii la 10% va afecta doua treimi dintre beneficiari

Schimbarea regulilor in timpul jocului ii determina pe consultanti si pe beneficiari sa se astepte la rezilieri de contracte si chiar la blocarea absorbtiei

Masura diminuarii cuantumului prefinantarii acordate in pro­iectele finantate din fon­duri structurale si de coe­ziune de la 30% la 10% se va ras­fran­ge asupra a doua treimi dintre beneficiari, mai ales IMM-uri, organizatii neguver­namentale sau autoritati locale, sustin majoritatea consultantilor intero­gati de „Fin.ro”. Altii apreciaza ca, desi pe termen scurt va pune probleme de lichiditate, pe termen lung va conduce la mai multa rigoare in implementare, iar problema care ramane nerezolvata este cea privind gestiunea dosarelor de rambursare de catre autoritatile de management.

Pana in prezent, avansul pentru pre­finantarea proiectelor europene se ridica la 30% din valoarea contractului. Insa, motivand ca multe dintre firmele care contracteaza prefinantarea nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltu­ielilor, astfel incat ministerele sa trans­mita la randul lor actele de decont la Bruxelles, guvernul a decis sa reduca pla­fonul prefinantarii la 10% din v­a­loa­rea eligibila a proiectului. Pe data de 26 iulie a fost publicat in Monitorul Oficial Ordinul ministrului Finantelor nr. 2359, urmat a doua zi de un altul - Or­dinul ministrului Finantelor nr. 2370, care aducea rectificari. Principalele pre­vederi cuprinse in aceste ordine se refera la reducerea procentului de prefinantare acordata beneficiarilor de la 30% la 10%, acordarea prefinantarii in transe, astfel incat prima transa sa nu poata depasi 5%, iar urmatoarele transe sa se acorde nu­mai dupa autorizarea cheltuielilor efec­tuate, in valoare de minimum 60% din valoarea cumulata a transelor anterioare de prefinantare. Suma solicitata prin prima cerere de rambursare nu se mai ramburseaza integral.

Pana in prezent, recuperarea prefi­nantarii se facea prin deducerea a mi­nimum 30% din cererile de rambursare depuse incepand de la a doua cerere de rambursare. Prima cerere de rambur­sare era restituita integral ca un sprijin pentru sustenabilitatea demararii si continuitatii proiectului. De acum inainte, recuperarea incepe chiar cu prima cerere de rambursare, care va fi platita in procent de maximum 70%. Alte noi prevederi sunt recuperarea intregii prefinantari de catre autoritatile de management, in situatia proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit nicio cerere de rambursare in termen de maximum patru luni de la primirea acesteia, precum si recuperarea de catre AM-uri a prefinantarii neutilizate, in cazul proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit, in termen de maximum sase luni de la primirea primei transe de prefinantare, cereri de rambursare in cuantum de minimum 60% din valoarea prefinantarii acordate.

Concret, indiferent de prefinantarea primita, aceasta trebuie cheltuita si solicitata spre rambursare in procent de minimum 60% in maximum sase luni de la primire.

ACIS: „Noul procent este suficient”

Catalin Vatafu, seful ACIS, a explicat, intr-un comunicat, ca noul cuantum al prefinantarii ar trebui sa fie suficient pentru un beneficiar riguros. „Cota de 10%, nou stabilita, desi este mai redusa decat cea acordata pana in prezent, este suficienta pentru a asigura corespun­zator gestiunea financiara a imple­men­tarii proiectului in conditiile in care beneficiarul asigura o riguroasa corelare a activitatilor proiectului cu depunerile la autoritatile de management ale cere­rilor de rambursare a cheltuielilor. Aceas­­ta modificare legislativa s-a dovedit a fi necesara in conditiile in care prefi­nan­tarea acordata initial in procent de 30%-40% nu a generat, din partea bene­ficiarilor, un volum suficient de cereri de rambursare a cheltuielilor efectuate in proiecte, pentru a permite derularea unui flux financiar coerent al sumelor primite in acest scop de la Uniunea Eu­ro­peana”, a declarat seful Autoritatii pen­tru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) Catalin Vatafu.

Consultantii: Multe din proiectele aflate in implementare ar putea fi blocate

De cealalta parte, consultantii isi exprima speranta ca autoritatile au adoptat noul pachet de masuri pe baza unei analize privind impactul negativ pe care l-ar putea avea asupra proiectelor aflate in implementare. „Speram ca aces­te masuri nu au fost luate fara a se analiza impactul negativ pe care il vor avea asupra proiectelor aflate in im­ple­mentare sau in curs de semnare si ca, de asemenea, nu se va proceda la aplicarea lor cu titlu retroactiv. O astfel de abor­dare ar conduce la blocarea multor pro­iec­te care au intrat deja in implementare pe vechiul mecanism de prefinantare, mai ales in contextul in care rambur­sa­rile nu sunt facute in termenele asumate”, a declarat pentru „Fin.ro” Dan Barna, Partener Executiv Structural Consulting™ Group-fonduri-structu­rale.ro. Acesta spune ca marea problema la care Ordinul 2359 nu da un raspuns este legata de contractele la care se va aplica. „Este evident ca pentru contrac­tele noi aceasta va fi regula. Cum se va aplica ea insa la cele aflate in curs de implementare ramane o intrebare deli­cata. Daca se va merge pe o abordare si­mi­l­ara cu aceea din februarie a.c., cand transa de 30% contractuala pe POSDRU a fost sparta in doua, de 10% si 20%, sub «optiunea» data beneficiarilor: «Accep­tati in trei zile sau reziliati», riscul major in acest moment il va reprezenta re­zilierea a numeroase contracte”, a afirmat Barna.

Un val de urmari nefaste

Falimente, rezilieri de contracte, deturnarea cash flow-ului deja pro­gra­mat, blocarea absorbtiei sau incetinirea ab­sorbtiei, cresterea costurilor cu im­ple­men­t­area sau majorarea creditelor ban­ca­re (de care este nevoie in cazul a nu­meroase proiecte) sunt doar cateva din­tre urmarile la care se asteapta consultantii si beneficiarii de fonduri structurale ca urmare a schimbarii regulilor in timpul jocului. Vor fi afectate atat proiectele ce urmeaza a fi semnate in perioada urmatoare, cat si cele care au fost depuse in ultimele luni si a caror evaluare si selectie nu a fost finalizata.

„Masura reducerii de la 30% la 10% a pre­finantarii va afecta aproximativ 60%-70% din beneficiarii implicati in accesa­rea fondurilor, in special autoritatile locale si ONG-urile, avand un impact puternic in special asupra celor care nu se incadreaza sub incidenta ajutorului de stat sau a schemelor de minimis care isi pastreaza procentul de prefinantare de 35%. In mod real, reducerea prefi­nan­tarii va avea ca impact cresterea costu­rilor de implementare a proiectului, da­torita necesitatii atragerii unor surse su­plimentare de finantare pe termen scurt, in special in cadrul proiectelor com­plexe, care nu vor putea folosi ca solutie cresterea numarului cererilor de plata depuse, care ar putea fi cea mai la indemana. In orice caz, aceasta masura va incetini accesarea si va creste usor birocratia”, spune Andrei Trisca Rusu, manager Hripsime. Acesta apreciaza ca AM-urile ar trebui sa evalueze fiecare situatie in parte si sa-i traga la raspun­de­re pe beneficiarii cu probleme, fara a generaliza.

Dan Barna de la Structural Con­sulting™ sustine ca, din punct de vedere tehnic, aceasta masura ii afecteaza pe toti bene­ficiarii. „Riscul major in acest mo­ment il va reprezenta rezilierea a nu­me­roase contracte. La momentul depunerii proiectelor spre finantare fiecare bene­ficiar si partenerii acestuia trebuie sa estimeze un buget si un calendar de acti­vitati, avand ca ipoteze anumite reguli financiare. Pornind de la aceste ipoteze, beneficiarii isi calibreaza cash flow-ul si bugetul si decid daca pot sustine un proiect sau nu. Cei mai afectati sunt beneficiarii pentru care «regulile» se schimba radical in timpul jocului, atunci cand suntem deja la faza de implemen­tare, cand contractul este deja semnat, pro­iectul demarat, furnizorii contrac­tati”, spune acesta. Problema principala ra­mane insa cea legata de gestionarea dosarelor de rambursare in cadrul AM-urilor, care genereaza intarzieri ma­jore la efectuarea platilor. „Desi pe ter­men scurt va pune probleme de lichi­ditate, pe termen lung va conduce la mai multa rigoare in implementare. Problema care ramane nerezolvata este cea a dialogului cu autoritatile de mana­ge­ment si gesti­unea dosarelor de ram­bursare. Daca aceste paliere nu vor functiona mai bine, vom avea intarzieri inerente in imple­mentarea proiectelor”, spune Laurentiu Dinu, Country Manager la Accreo Romania.

Autoritatile au omis informarea beneficiarilor si a publicului larg

Pe de alta parte, din punctul de vedere al transparentei, Barna a declarat ca autoritatile au trecut cu vederea in­formarea beneficiarilor si a publicului larg. „Trebuie sa semnalam faptul ca au­to­ritatile responsabile de adminis­trarea fondurilor europene au trecut cu ve­de­rea informarea beneficiarilor si a publi­cului larg. Asa cum am vazut, aceste ordine afecteaza o mare parte a bene­ficiarilor si pe toti cei care au proiecte in proces de evaluare. Avand in vedere importanta majora a acestei modificari, este neclara atitudinea ACIS si a AM-urilor, care nu au postat ordinele pe site-urile lor si nu au informat direct beneficiarii, punandu-i, din nou, in fata unui fapt implinit”, a afirmat repre­zentantul Structural Consulting.

CE a acordat avansuri Romaniei de aproape 2 mld. €

In legatura cu mecanismul prefinantarii, statele membre se comporta in relatia cu Comisia Europeana similar cu modul in care se comporta beneficiarii in relatia cu statul membru. Cu alte cuvinte, si Romania a primit de la CE bani in avans pentru a putea „pune pe picioare” mecanismul absorbtiei fondurilor si pentru a se sustine financiar pana in momentul in care se trimit cereri de decontare spre Bruxelles si incepe sa functioneze mecanismul rambursarilor, a explicat Dan Barna. „Pentru 2007-2013 Romania a beneficiat de avansuri de la CE de aproximativ doua miliarde de euro, acordate astfel: avansurile s-au primit, conform regulilor CE, doar in primii trei ani ai exercitiului financiar (2007, 2008 si 2009). Suma totala a avansurilor a fost de 7% din alocarea totala 2007-2013 din FSE si FEDR si 10,5% din alocarea totala 2007-2013 din FC, acordata in transe anuale.

In total, aproximativ 1,574 miliarde de euro. In plus, in 2009, ca parte a planului de redresare economica a UE, prefinantarea Romaniei a fost marita cu inca aproximativ 384 mil. euro. Asadar, Romania a primit de la CE aproximativ 1,958 miliarde de euro prefinantare”, a spus Barna.

Sursa: www.fin.ro