Comisia Europeana a anuntat lansarea programului Orizont 2020 pentru investitii in cercetare si inovare

Comisarul Máire Geoghegan-Quinn a anuntat lansarea programului Orizont 2020 pentru investitii in cercetare si inovare, cu un buget de 80 de miliarde EUR.

Orizont 2020 reuneste pentru prima data in cadrul unui program unic toate fondurile UE destinate cercetarii si inovarii, concentrandu-se mai mult ca niciodata asupra transformarii descoperirilor stiintifice in produse si servicii inovatoare care ofera oportunitati de afaceri si imbunatatesc viata oamenilor. in acelasi timp, programul reduce drastic birocratia, simplificand normele si procedurile pentru a atrage mai multi cercetatori de varf si o gama mai larga de intreprinderi inovatoare.

Programul Orizont 2020 va orienta fondurile catre trei obiective principale. Pentru sprijinirea pozitiei UE ca lider mondial in domeniul stiintei se aloca un buget de 24,6 miliarde EUR, care include o crestere cu 77% a fondurilor alocate Consiliului European pentru Cercetare (CEC) pentru succesele obtinute.

Pentru contributia la asigurarea primatului industrial in domeniul inovarii se aloca un buget de 17,9 miliarde EUR care include o investitie majora de 13,7 miliarde EUR in tehnologii cheie, precum si un acces sporit la capital si sprijin pentru IMM-uri.

In sfarsit, se vor aloca fonduri de 31,7 miliarde EUR pentru abordarea principalelor preocupari comune tuturor europenilor, impartite in sase teme-cheie: sanatatea, schimbarile demografice si bunastarea; securitatea alimentara, agricultura durabila cercetarea in domeniul marin si maritim si bioeconomia; sursele de energie sigure, ecologice si eficiente; mijloacele de transport inteligente, ecologice si integrate; combaterea schimbarilor climatice, utilizarea eficienta a resurselor si materiile prime, precum si societatile sigure, inovatoare si incluzive. Comisia Europeana

Sursa : www.finantare.ro

Europarlamentarii vor ca negocierile privind reforma politicii de coeziune sa se finalizeze pana la sfarsitul anului 2012

In calitate de co-legislator, Parlamentul European va vedea ca politica de coeziune nu este deturnata de la obiectivele sale primare, pentru ca este adaptata la noile nevoi economice si bugetare. Concluzia le apartine eurodeputatilor din Comisia pentru dezvoltare regionala si din Comisia pentru ocuparea fortei de munca a Parlamentului European. Acestia au dezbatut marti si miercuri propunerile de reforma a politicii de coeziune depuse de Comisie in aceasta toamna.

Europarlamentarii vor ca negocierile privind reforma sa fie finalizate pana la sfarsitul anului 2012, potrivit unei informari a Parlamentului European. Raportorii celor doua comisii au explicat cum se asteapta sa se desfasoare acest proces, dupa discutiile de pe 6 octombrie cu parlamentari din statele membre si dupa dezbaterea care a avut loc pe 16 noiembrie, in sesiune plenara, cu comisarii Johannes Hahn (comisar european pentru politica regionala), Laszlo Andor (comisar european pentru ocuparea fortei de munca) si Dacian Ciolos (comisar european pentru agricultura). Presedintele Comisiei pentru Dezvoltare Regionala din PE, Danuta Hübner, a subliniat ca Parlamentul trebuie sa isi joace pe deplin rolul de co-legislator.

"Provocarea este uriasa", a declarat Constanze Krehl (S&D, DE), subliniind ca examinarea regulamentului general ar necesita "disciplina din partea noastra si o cooperare stransa cu alte comisii parlamentare".

Lambert van Nistelroij (EPP, NL) a declarat ca propunerile de reforma a politicii de coeziune depuse de Comisie, inclusiv cele respinde de eurodeputati, trebuie sa fie luate in considerare in functie de proiectiile lor specifice pentru statele membre si regiunile in cauza. "Ma tem ca totul ar putea deveni mai birocratic si ca proiectele ar putea deveni mai mult un concurs de frumusete, decat sa abordeze substanta", a continuat acesta.

Victor Bostinaru, raportor al Parlamentului European pentru noul regulament privind Fondul de Coeziune, a declarat ca "se pare ca politica de coeziune a fost deturnata de la obiectivul sau original de a servi ca instrument al strategiei UE 2020". Potrivit comunicatului PE, Bostinaru a vorbit despre conflictul dintre gestionarea comuna a fondului de coeziune si gestionarea directa a Facilitatii Conectarea Europei.

Sursa: Hotnews

Pierdem fonduri UE pe mâna bulgarilor la Calafat-Vidin

Peste 50 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile. Atât riscă să piardă România din cauză că bulgarii tărăgănează construcţia podului peste Dunăre.

Riscăm să pierdem fonduri europene de peste 50 milioane de euro. Această ameninţare nu este nici pe departe o noutate, doar am mai pierdut bani europeni. Ceea ce este inedit constă în faptul că acum nu suntem noi de vină, ci vecinii noştri de la sud de Dunăre.

Chiar dacă noi ne-am terminat partea de lucrare pe malul românesc, construcţia de către bulgari a podului de la Calafat - Vidin stagnează, iar Comisia Europeană poate aplica şi părţii române corecţii financiare, deoarece la Bruxelles se consideră că e vorba de un proiect comun al celor două ţări. Deocamdată, bulgarii au mai câştigat ceva timp, reuşind să prelungească memorandumul de finanţare până la 1 ianuarie 2013. Însă, la cum se mişcă lucrurile pe malul drept al Dunării, nu a fost îndepărtat cu certitudine riscul pierderii banilor europeni. În aşteptarea finalizării lucrărilor coordonate de partea bulgară, românii sunt nevoiţi să angajeze o firmă de pază, pentru ca localnicii din Lunca Dunării să nu ducă la Remat şinele de cale ferată, parapeţii şi cablurile de cupru.

Prima cale ferată nouă în 35 de ani

Pe scurt, responsabilităţile fiecărei părţi sunt foarte clar definite. Bulgarii trebuie să construiască podul propriu-zis şi infrastructura rutieră şi feroviară de legătură pe malul drept al fluviului. Românilor le-a revenit sarcina să prelungească drumul şi calea ferată până la „buza“ podului. Lucrările pe malul românesc au început în mai 2009, pe baza unui contract de 66,9 milioane de euro, antreprenor fiind consorţiul spaniol AZVI-VIMAC. La vremea respectivă, următorii clasaţi la licitaţie, asocierea Astaldi-Swietelsky-Ansaldo, au susţinut că ibericii au mers la preţ de dumping şi, deci, nu vor putea executa lucrarea. Şi totuşi, construcţia a fost finalizată la termen. „În momentul de faţă, partea română a finalizat 95% din lucrări, restul de 5% neputând fi executat decât după ce partea bulgară va construi podul“, a declarat pentru Capital Marius Corduneanu, director general adjunct al CFR SA, responsabil cu coordonarea proiectelor europene. Concret, românii au prelungit cu opt kilometri DN56 Craiova-Calafat şi au modernizat 7,5 km de cale ferată. În plus, a fost modernizată gara Golenţi şi, cel mai important lucru, au fost construiţi de la zero (o premieră în ultimii 35 de ani) 3,6 km de cale ferată electrificată. Aceasta va permite accesul direct de pe pod la calea ferată existentă Golenţi - Calafat.

Bulgarii n-au tăiat nici copacii

Ce au făcut între timp bulgarii, pentru care lucrările sunt executate de compania spaniolă FCC Construccion? Lucrările la podul propriu-zis, care ar fi trebuit să se termine în vara acestui an, stagnează de mai bine de şase luni de zile. Pilonii din mijlocul fluviului arată la fel ca în primăvară şi nici nu sunt semne că activitatea ar urma să se intensifice în perioada următoare, mai ales că vine iarna.

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi feroviară de legătură de pe malul bulgăresc, aici lucrurile sunt mult mai complicate ca la români. La Vidin, trebuie prelungite drumul şi calea ferată cu aproape 20 de km. Dacă însă ne uităm peste fluviu, acolo unde ar trebui să fie drumul şi şinele de tren nici măcar nu a fost defrişată pădurea.

Şinele şi cuprul, sub ameninţarea Remat

Recent, Guvernul de la Sofia a reuşit să-i convingă pe reprezentanţii Comisiei Europene să prelungească cu un an de zile memorandumul de finanţare a proiectului, până la 1 ianuarie 2013, iar noul termen de finalizare a podului a fost stabilit pentru octombrie 2012.

„Faptul că noi am terminat lucrările mai repede nu ne avantajează, pentru că trebuie să angajăm o firmă de pază care să vegheze la integritatea lucrărilor executate, astfel încât să nu dispară şinele sau elementele de comunicaţii feroviare. În plus, trebuie să mai plătim un an de zile firma de consultanţă“, spune Corduneanu. Mai mult, constructorul trebuie să-şi păstreze pe şantier utilajele, iar acest lucru generează costuri suplimentare.

Apoi, chiar dacă bulgarii se achită de obligaţii până în luna octombrie a anului viitor, mai este necesară cel puţin o lună pentru efectuarea testelor la semnalizările feroviare, astfel încât circulaţia să se desfăşoare în condiţii de siguranţă. Dacă întregul proiect nu este funcţional nici la 1 ianuarie 2013, CE poate impune corecţii financiare, adică să nu ne deconteze fonduri europene nerambursabile de peste 50 milioane de euro (75% din valoarea totală).

„Vom îndrepta toate acţiunile împotriva părţii bulgare, pentru a ne recupera pierderile. Şi eventualele corecţii financiare ale CE vor fi îndreptate tot împotriva Sofiei“, ţine să precizeze Corduneanu.

Dacă totul va merge bine şi podul va fi finalizat la termen, mai există însă o problemă, de această dată pe malul românesc. Calea ferată Craiova-Calafat este neelectrificată şi se află într-o stare avansată de degradare (cei 107 km sunt parcurşi în aproape trei ore şi jumătate). Lucrările de modernizare şi electrificare, estimate la 487 milioane de euro, au şansa de a primi finanţare europeană nerambursabilă abia după 2014.

Sursa: www.finantare.ro

Statele UE au deblocat programul european de ajutor alimentar pentru persoane defavorizate

Statele Uniunii Europene au decis luni, in cadrul Consiliul ministrilor agriculturii, deblocarea programului de distribuire a produselor alimentare catre persoanele cele mai defavorizate pentru anii 2012 si 2013. "Sunt foarte bucuros ca statele membre au deblocat programul de distribuire a produselor alimentare catre persoanele cele mai defavorizate pentru anii 2012 si 2013. Am cerut deja directiei mele generale sa se mobilizeze si sa ia toate masurile pentru a asigura continuitatea programului in aceasta iarna", a declarat comisarul european Dacian Ciolos.

In luna octombrie, in urma unei tentative de deblocare a programului, Dacian Ciolos a declarat ca argumentele folosite de unele state pentru a respinge programul de ajutor alimentar sunt depasite. "Sunt consternat ca nici astazi Consiliul nu a putut debloca programul de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate pentru anii 2012 si 2013. Argumentele tehnice sau juridice avansate de unele state membre pentru a respinge acest program sunt depasite", a declarat Dacian Ciolos.

Programul european de distribuire a produselor alimentare catre persoanele cele mai defavorizate (PEAD) este una din principalele surse de aprovizionare ale organizatiilor caritabile europene. De exemplu, 51% din produsele distribuite in 2010 de Federatia Europeana a Bancilor de Alimente au venit din PEAD. In fiecare an, mai mult de 18 milioane de persoane din 20 de state membre ale Uniunii Europene beneficiaza de ajutoarele alimentare distribuite in cadrul acestui program. In Romania, in 2010, au beneficiat de acest program peste 2.800.000 de persoane: pensionari, persoane fara venituri sau cu venituri foarte mici, persoane cu handicap.

In urma unei plangeri a Germaniei, Curtea Europeana de Justitie a stabilit ca aceste achizitii sunt incompatibile cu PAC, obligand Comisia Europeana sa revina la nivelul stocurilor existente. Insa, Comisia a gasit o modalitate de a trece peste decizia Curtii, insa s-a lovit de obiectiile a sase state: Germania, Marea Britanie, Olanda, Cehia, Danemarca si Suedia. Acestea considerau ca sistemul nu mai trebuie sa apartina de PAC (Politica Agricola Comuna), ci de bugetele sociale ale fiecarui stat membru.

In urma deciziei Curtii de Justitie din 13 aprilie 2011 care a declarat ilegale dispozitiile planului pentru 2009, ce prevedea achizitia de pe piata a produselor alimentare, planul pentru anul 2012 a trebuit adoptat cu un buget foarte redus. Astfel, pe 10 iunie 2011, Comisia Europeana a fost nevoita sa adopte un plan pentru 2012 limitandu-l la stocurile de interventie disponibile, ceea ce reprezinta un buget de 113,5 milioane euro, adica mai putin de un sfert din planurile precedente.

Pentru a depasi dificultatile juridice ridicate de unele State membre, pe 3 octombrie, Comisia a adoptat in procedura de urgenta o noua propunere amendata. Aceasta propune o finantare exclusiva din bugetul Uniunii Europene.

Pe 17 septembrie 2010, Comisia adoptase deja o propunere revizuita a regulamentului de baza al PEAD. Dincolo de alinierea la Tratatul de la Lisabona, principalele modificari au avut in vedere introducerea unei cofinantari nationale mai avantajoase (de 25% si de 10% pentru statele membre beneficiare ale Fondului de Coeziune) fata de 50% si de 25% in propunerea din 2008, pentru a facilita participarea statelor membre la acest program.

Ideea unui sistem de solidaritate care permite sa se redistribuie surplusurile agricole sub forma de ajutor alimentar celor defavorizati a fost pusa in practica in 1987 de Jacques Delors, presedintele Comisiei Europene din acel moment. Intre timp, chiar daca surplusurile alimentare au scazut, fondurile alocate au tot crescut pana in acest an. Programul este finantat de Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), iar bugetul sau a crescut de la aproape 100 milioane de euro in 1987, la aproape 500 milioane de euro incepand cu 2009. Participarea la acest program este facultativa. Nouasprezece dintre cele 27 de state ale UE beneficiaza de acest program, insa in ultimii doi ani stocurile au scazut foarte mult si astfel, Comisia Europeana este nevoita sa adopte masura reducerii bugetului.

Sursa: Hotnews

Raport special privind gradul de eficacitate al proiectelor de e-guvernare sprijinite prin FEDER

Guvernarea electronica (e-guvernarea) se refera la operatii care se executa pe cale electronica intre stat si cetateni ori intreprinderi sau intre diferitele structuri din cadrul administratiei.

Raportul special nr. 9/2011 privind gradul de eficacitate al proiectelor de e-guvernare sprijinite prin Fondul european de dezvoltare regionala (FEDER)

Pentru a implementa e-guvernarea, sunt necesare tehnologii ale informatiei si comunicatiilor in combinatie cu schimbari pe plan organizatoric si cu utilizarea unor competente noi, scopul fiind de a furniza servicii publice de o calitate mai buna. Sprijinul care a facut obiectul auditului, pe care il acorda Uniunea Europeana, ia forma cofinantarii de proiecte in statele membre.

Acest audit al performantei efectuat de Curtea de Conturi Europeana (CCE) s-a concentrat pe perioada de programare 2000-2006 si pe patru state membre: Franta, Italia, Polonia si Spania.

In total, acestor state le corespund 3 miliarde de euro (45 %) din cheltuielile efectuate de FEDER pentru proiecte care tin de societatea informationala. Curtea a cautat sa obtina raspunsuri la urmatoarele intrebari: proiectele cofinantate au fost selectate in functie de o evaluare a necesitatilor existente? proiectele au fost executate asa cum s-a prevazut? proiectele sunt utile si sustenabile?

Curtea a concluzionat urmatoarele:

• planificarea la nivel national a actiunilor din domeniul e-guvernarii s-a ameliorat treptat in decursul perioadei de programare, insa, data fiind existenta unor deficiente la nivelul strategiilor din prima faza, proiectele cofinantate nu au abordat intotdeauna necesitatile prioritare in materie de dezvoltare a e-guvernarii;

• in general, au fost obtinute realizarile imediate preconizate pentru proiecte, dar, adesea, aceste realizari au inregistrat intarzieri sau au suferit o reducere a sferei de cuprindere ca urmare a unei conceptii deficitare sau a faptului ca nu s-a apelat la o metodologie de implementare;

• majoritatea proiectelor care au facut obiectul auditului erau valide din punct de vedere tehnologic, iar aplicatiile informatice dezvoltate au permis furnizarea de servicii electronice institutiilor publice, cetatenilor si intreprinderilor; de regula, sistemele cofinantate prin FEDER au beneficiat de o mentenanta corespunzatoare si erau sustenabile din punct de vedere financiar.

Curtea de Conturi formuleaza, in acest raport special, o serie de recomandari pentru conceptia viitoarelor proiecte de e-guvernare sau a unor programe similare. Printre aceste recomandari se numara si aceea ca statele membre ar trebui sa elaboreze strategii in materie de e-guvernare care sa se fundamenteze pe necesitati identificate, care sa vizeze obiective clare si care sa precizeze responsabilitatile care revin diverselor organisme tinute sa raspunda de indeplinirea acestor obiective.

De asemenea, selectia de catre statele membre a proiectelor de e-guvernare ar trebui sa se bazeze pe o evaluare a costurilor si a beneficiilor preconizate ale proiectelor. Nu in ultimul rand, Curtea de Conturi invita Comisia sa se asigure ca proiectele care beneficiaza de finantare prin FEDER tin seama de principiile si recomandarile prin care Uniunea Europeana vizeaza sa obtina o interoperabilitate transeuropeana.

Sursa: Comisia Europeana

www.finantare.ro

Cine sunt cei şapte anonimi care stau în spatele calculatoarelor şi au pe mână miliardele din fondurile europene

Cine sunt cei şapte anonimi care stau în spatele calculatoarelor şi au pe mână miliardele din fondurile europene. ZF îi scoate pentru prima dată la lumină

ZF îi prezintă pentru prima dată pe cei şapte oameni care se ocupă de gestionarea fondurilor europene în valoare de 20 de miliarde de euro. Până acum, pe tema fondurilor europene au ieşit în faţă preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi, mai nou, un ministru al fondurilor europene, însă nimeni nu a ştiut cine sunt de fapt responsabilii cu drept de semnătură în proiectele europene. Cătălina Meliţă, Carmen Elena Dobrotă, Adrian Mîndroiu, Carmen Ionel, Livia Chiriţă, Gabriel Friptu şi Şerban Cucu sunt singurii oameni care semnează decizii de finanţare pentru proiecte cu o valoare cuprinsă între 10.000 de euro şi câteva zeci de milioane de euro. Ei au zeci de ani de experienţă pe funcţii manageriale atât în instituţii publice, cât şi în firme private, au avut contact cu domeniul fondurilor europene încă de dinainte de integrare şi au urmat cursurile facultăţilor din Academia de Studii Economice sau din Politehnică. Deşi profilurile celor şapte directori generali ai autorităţilor de management sunt comparabile cu cele ale multor manageri din multinaţionale profitabile, care au pe mână afaceri de zeci sau sute de milioane de euro, rata de absorbţie este scăzută.

Din 2007 până în prezent, în conturile beneficiarilor de fonduri europene au intrat numai 2,8 mld. euro din cele aproape 20 mld. euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, iar autorităţile de management sunt văzute ca principalii "vinovaţi" pentru gradul scăzut de absorbţie. Mai mult, din cei 2,8 mld. euro care au ajuns la beneficiari, doar 725 milioane de euro (3,7% din totalul fondurilor alocate Ro­mâniei) reprezintă bani "curaţi" de la UE, pen­tru că particularitatea fondurilor struc­tu­rale este aceea că beneficiarul proiectelor agre­ate la finanţare trebuie să cheltuiască el ba­nii şi abia apoi îi sunt decontate cheltuielile. Drept urmare, adevăratul procent atunci când vorbim de absorbţia fondurilor euro­pe­ne este acela care priveşte rambursările, adică 3,7% din cele 19,6 mld. euro, bani alocaţi de UE pentru fondurile structurale.

Cel mai mare angajament al unui ministru: Voi atrage 5 miliarde de euro într-un an

ZF a solicitat CV-urile şi fotografiile celor şapte directori ai autorităţilor de manage­ment pentru a oferi un profil al executivilor responsabili de cea mai mare sursă se finanţare a României. Ei vor fi oamenii- cheie care vor întocmi rapoarte pentru Ministerul Afacerilor Europene condus de fostul comisar european Ludovic Orban, pentru că vor fi responsabili de gestionarea singurei surse de finanţare ieftină pentru creşterea economică. Obiectivul ambiţios asumat de Orban - de atragere a 5 miliarde de euro în 2012- reprezintă cel mai mare pariu pentru economie, asumat oficial de către un ministru.

În condiţiile tensiunilor externe actuale şi ale unor investitori care fug unde văd cu ochii, Guvernul este obligat să mărească rata de absorbţie a fondurilor europene pentru a obţine şi a injecta bani în economie, pentru a avea creştere. În ultimii zece ani, creşterea economică a venit din investiţii străine, din împrumuturile luate atât de companii, cât şi de populaţie şi care acum s-au întors ca un bumerang împotriva lor, şi din cheltuielile statului peste veniturile strânse. În acest moment, deficitele externe ale tuturor statelor sunt extrem de greu de finanţat, iar costul s-a triplat şi de aceea toate guvernele trebuie să taie din cheltuieli şi, implicit, va fi afectat nivelul de trai.

Leonard Orban: Fără bugetul 2014-2020, Uniunea Europeană este în pericol de dezintegrare

De aceea, este esenţială transparenţa în gestionarea acestor fonduri, lucru cerut de beneficiarii şi de consultanţii care trimit frecvent scrisori şi e-mailuri redacţiei ZF, povestind ce probleme au avut în accesarea fondurilor europene.

Director General ACIS

Cătălin Vătafu

34 de ani

2011- prezent: Şef al Autorităţii de Coordonare a Instrumentelor Structurale, aflată în subordinea Guvernului

2009 - martie 2011: Consilier personal al primului-ministru, Coordonatorul Departamentului de Relaţii Externe, Guvernul României -Aparatul propriu de lucru al primului-ministru

2008- 2009: Consilier europarlamentar, Cabinetul Europarlamentarului Theodor Stolojan

2007- 2008: Director de proiect, Forum Invest

2004- 2007: Diplomat, Ministerul Afacerilor Externe

2003- 2004: Colaborator extern pentru organizarea celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Parlamentare a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră, Camera Deputaţilor

Studii:

Universitatea Yonsei, Institutul de limbi străine, Bursă pentru studierea limbii coreene, Republica Coreea, Seul (2003)

Facultatea de Relaţii Internaţionale, Institutul de Relaţii Internaţionale, Moscova, Federaţia Rusă (2003)

Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE Bucureşti (1999)

Studii postuniversitare în domeniul securităţii naţionale şi al afacerilor europene

1. POS Creşterea Competitivităţii Economice

Cătălina Meliţă

56 de ani

2007 - 2011: director general, AMPOSCCE, Ministerul Economiei

2004-2007: director adjunct, AMPOSCCE, Ministerul Economiei

1992- 2004: consilier, şef serviciu, Ministerul Economiei

1985- 1992: expert, Centrul Comun- Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) România

1977- 1985: referent de specialitate, Centrala de medicamente şi cosmetice Bucureşti, Direcţia de Cooperare Economică Internaţională

Studii:

Facultatea de filologie (engleză-franceză), Universitatea din Bucureşti (1977)

Studii postuniversitare în managementul administraţiei publice, ASE

Buget total 2007-2013: 2,55 mld. euro

Rată de absorbţie la 16 septembrie 2011: 15,1%

2. POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Carmen Elena Dobrotă

34 de ani

Februarie 2011- prezent: director, AM PODCA

Februarie 2010- ianuarie 2011: director al cabinetului secretarului de stat pentru comunităţile locale, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI)

Ianuarie 2009- februarie 2010: inspector principal, Corpul de Control al Ministrului, MAI

Martie 2008- ianuarie 2009: consilier, inspector principal, Oficiul Purtătorului de Cuvânt, MAI

Octombrie 1999 - martie 2008: consilier principal-arhivist, Oficiul Purtătorului de Cuvânt, MAI

Studii:

Facultatea de Arhivistică, Academia de Poliţie Bucureşti (1999)

Diverse cursuri şi masterate în domeniul relaţiilor internaţionale şi al integrării europene

Buget total 2007-2013: 246 mil. euro

Rată de absorbţie la 16 septembrie 2011: 9%

3. POS Mediu

Adrian Mîndroiu

47 de ani

Iunie 2011- prezent: director general, AMPOS Mediu

Noiembrie 2010 - iunie 2011: director în cadrul AMPOS Mediu

Noiembrie 2007- noiembrie 2010: consultant senior şi şeful direcţiei de monitorizare şi raportare din cadrul AMPOS Mediu

Mai 2003- noiembrie 2007: consultant şi director în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap

Mai 2001- mai 2003: manager, firma de consultanţă Rom Homme Invest

Aprilie 1999 - mai 2001: director general, Delhus RT, companie cu activităţi în domeniul industriei alimentare

Ianuarie 1999 - Aprilie 1999: executive manager, National Distribution Company

Octombrie 1993 -Septembrie 1998: sales manager, business manager, general manager, Erna Trading Group

Octombrie 1988 - August 1993: inginer, Întreprinderea de Avioane (Aerostar) din Bacău

Studii:

Facultatea de inginerie aeronautică, Institutul Politehnic din Bucureşti (1988)

Masterat în domeniul asistenţei sociale la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială, Universitatea din Bucureşti (2006)

Diplomă de Project Cycle management expert, Maastricht School of Management (2004)

Buget total 2007-2013: 5,6 mld. euro

Rată de absorbţie la 16 septembrie 2011: 11,3%

4. POS Dezvoltarea Resurselor Umane

Carmen Ionel

53 de ani

Mai 2011- prezent: director general, AMPOSDRU

Ianuarie -mai 2011: consilier superior, AMPOSDRU

Iunie 2008 - 2011: ofiţer proiect, Organismul Intermediar al POSDRU Brăila

Martie 2008 - iunie 2008: director de HR, Oty Services

Septembrie 2007 -martie 2008: manager de HR, Oty Services

Februarie 2005 - septembrie 2007: economist, C.A.R. Short

Aprilie 2004- ianuarie 2005: economist, Short Prod Com Brăila

Iulie 1987 - aprilie 1997: contabil, Zagna

Studii:

Licenţiată în Economie şi Relaţii Internaţionale, ASE (1999)

Facultatea de management şi marketing în afaceri economice, Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti

În prezent urmează cursurile unui masterat la Facultatea de administraţie publică

Buget total 2007-2013: 4,25 mld. euro

Rată de absorbţie la 16 septembrie 2011: 21,6%

5. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică

Livia Chiriţă

Aprilie 2011- prezent: director general, AMPOAT, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

Aprilie 2004 -martie 2011: director, Ministerul Finanţelor

Iunie 2001- martie 2004: consultant, Ministerul Integrării Europene

1998 - 2000: consultant, Minsiterul Administraţiei Publice

Studii:

masterat, Academia de Studii Economice (2000)

Buget total 2007-2013: 212,8 mil. euro

Rată de absorbţie la 16 septembrie 2011: 11%

6. Programul Operaţional Regional

Gabriel Friptu

53 de ani

Mai 2006- prezent: director general, AMPOR

Iulie 2003- mai 2006: director general, Ministerul Integrării Europene

2001- 2003: Director, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei

1999- 2000: director, Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională

1998- 1999: inspector, Consiliul Concurenţei

1997- 1998: expert guvernamental, Consiliul pentru Reformă, Guvernul României

1996- 1997: economist, UNICOMP

1995- 1996: economist, Tarom

1990- 1995: diverse funcţii de management în companii private

Studii:

Facultatea de planificare şi cibernetică economică, ASE (1982)

Buget total 2007-2013: 4,57 mld. euro

Rată de absorbţie la 16 septembrie 2011: 23,3%

7. POS Transport

Şerban Cucu

Buget total 2007-2013: 5,7 mld. euro

Rată de absorbţie la 16 septembrie 2011: 2,87%

Sursa: www.zf.ro

Strada Copiilor - Strada de C'Arte

Institutul de Management si Dezvoltare Durabila (IMDD) organizeaza alaturi de Biblioteca Central Universitara “Carol I” sectiunea dedicata Artelor pentru Copii – Strada Copiilor, in cadrul evenimentului cultural in aer liber “Strada de C’Arte”.

IMDD, partener strategic al Bibliotecii Central Universitare “Carol I”, va organiza activitatile din sectiunea dedicata copiilor - Strada Copiilor, ce va fi amplasata pe strada C.A Rosetti. Micii vizitatori se vor putea implica in ateliere de desen, pictura, modelaj si scriere creativa, recompensate cu diplome si premii. Toate jocurile si activitatile propuse de IMDD promoveaza educatia alternativa, exprimarea libera a imaginatiei copiilor, incurajand si implicarea activa a parintilor.

Pasionatii celor 7 arte sunt chemati sa vizioneze piese de teatru, expozitii de picture si arhitectura, standuri de carte cu un design aparte, lounge-uri de exterior, ateliere de creatie pentru copii, proiectii de filme, dezbateri si dialoguri despre arta cu Gabriel Liiceanu, Horia Roman Patapievici, Andrei Plesu, Dan C. Mihailescu, Sandra Pralong, Razvan Exharhu si tururi gratuite ale Bibliotecii. Pentru iubitorii mersului pe bicicleta vor fi puse la dispozitie centre de inchiriere.

In perioada 17-24 septembrie 2011 strazile limitrofe Bibliotecii, C.A Rosetti, Boteanu, Benjamin Franklin si Nicolae Golescu vor fi inchise.

Programul Strada de C’Arte: http://stradadecarte.ro/program/.

Programul Strada Copiilor: http://stradadecarte.ro/arte-pentru-copii/.