Cum se scrie un proiect de succes

O idee de afaceri reusita nu se limiteaza numai la aprobarea finantarii. Conteaza si modul de implementare a proiectului, dar si derularea afacerii in perioada de monitorizare. Consultantii de fonduri europene detaliaza pasii obligatorii pe care trebuie sa-i urmeze o firma care vrea sa primeasca finantare nerambursabila de la Uniunea Europeana.

Codasi la gradul de absorbtie, nepriceputi la redactarea de proiecte si incapabili sa atragem banii pe care Uniunea Europeana ni-i da gratis. Sunt sintagme utilizate frecvent pentru a descrie situatia dezastruoasa in care se afla Romania la capitolul fonduri europene, in acest moment.

Jumatatea plina a paharului arata insa cat se poate de limpede ca bani sunt suficienti - gradul de absorbtie pe programele operationale este de doar 13,1% din totalul sumelor alocate pentru perioada 2007-2013, potrivit datelor Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.

Succesul aplicantului nu se limiteaza insa numai la aprobarea cererii de finantare, atrage atentia Madalina Luca, directorul general al firmei TDP Partners, specializata in consultanta in vederea obtinerii de finantari nerambursabile. "Un proiect de succes mai inseamna si implementarea sa in bune conditii, precum si primirea integrala a grantului. Nu in ultimul rand, trebuie eliminate acele riscuri care ar duce la returnarea grantului in perioada de monitorizare", a declarat pentru "Adevarul" Madalina Luca. Reusita unui asemenea proiect depinde si de impactul finantarii europene asupra afacerii. Luca spune ca este necesara o viziune clara asupra obiectivelor pe care si le propune firma pentru urmatorii cinci ani.

Etape de urmat

Concret, cum se traduce aceasta "reteta" a succesului pentru aplicantul de fonduri europene, care abia a luat decizia de a scrie un proiect? in practica, trebuie parcurse cateva etape, de la intentie pana la contractare.

1. Am nevoie de aceasta investitie? Este prima intrebare pe care trebuie sa si-o puna un solicitant. Mai departe, el trebuie sa isi construiasca corect bugetul investitiei si sa il coreleze cu capacitatea firmei de a sustine proiectul.

2. Alegerea programului de finantare (axa, domeniu, masura). Indiferent de recomandarile consultantului, solutia potrivita va aparea abia dupa ce se analizeaza situatia companiei, in functie de urmatorii trei indicatori, in principal:

- Profitabilitatea companiei. Daca firma pentru care se doreste finantare nu a inregistrat profit in anul precedent - cu exceptia start-up-urilor - nu putem discuta despre investitii cu componenta de finantare europeana.

- Situatia fiscala a companiei. Fiecare program de finantare solicita ca toate impozitele si taxele sa fie platite la zi. in functie de program, situatia trebuie prezentata la depunerea cererii de finantare sau in faza precontractuala.

- Incadrarea companiei intr-o anumita categorie, respectiv microintreprindere, intreprindere mica, mijlocie sau mare, in functie de numarul de salariati, cifra de afaceri si activele totale - din ultimul exercitiu financiar. Este utila pentru ca programele de finantare se adreseaza fiecarui tip de companie.

3. De unde fac rost de banii pentru cofinantarea proiectului? Acesta este momentul in care solicitantul trebuie sa mearga la banca pentru a putea determina eligibilitatea bancara a companiei.

4. Ce punctaj as primi daca as aplica? Un consultant cu experienta poate spune daca respectiva investitie are sau nu sanse sa obtina finantare.

5. Proiectul intra in linie dreapta. Etapa cade in sarcina consultantilor si a managerului de proiect, care vor aduce propunerea de finantare in forma finala.

6. Inregistrarea cererii de finantare la autoritatea care gestioneaza programul respectiv.

Sursa: www.finantare.ro

România a dat UE 4,5 miliarde de euro şi a luat înapoi 600 de milioane de euro

Călin Popescu-Tăriceanu a ajuns premier în iarna lui 2004. El a fost premierul care a avut privilegiul de a asista la integrarea ţării în UE la 1 ianuarie 2007. De atunci până la finele mandaului său, iarna lui 2008, România atrăsese sub 1% din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene.

România a dat UE 4,5 miliarde de euro şi a luat înapoi 600 de milioane de euro

Boc a tăiat salariile la Bucureşti, dar sponsorizează economiile Germaniei şi Franţei pentru că nu atrage fondurile europene România a plătit drept contribuţie obligatorie la bugetul Uniunii Europene de la integrare până în prezent peste 4 mld. euro şi a luat înapoi mai nimic.

Câştigul bugetar din tăierea salariilor cu 25% şi majorarea TVA cu cinci procente este în bună parte înghiţit, practic, de o contribuţie pe care administraţia nu este capabilă să o echilibreze prin atragerea celor 20 mld. euro fonduri structurale (şi alte peste 10 mld. euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală) pe care UE le-a pus deoparte pentru România. Ceea ce ar trebui să fie un avantaj enorm pentru dezvoltare (apartenenţa la UE) devine un handicap.

Guvernul a făcut publică scrisoarea pe care preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso i-a trimis-o premierului Emil Boc în data de 23 iunie. Ce spune în esenţă şeful Executivului european: România a atras (definitiv) doar 3% din fondurile structurale ale Uniunii Europene - peste 19 mld. euro în exerciţiul financiar 2007 - 2013 (cât întreg împrumutul de la FMI şi UE) faţă de datele raportate de oficialii români care susţin că rata de absorbţie este de 12%. Şi, mai spune Barroso, Comisia este îngrijorată de această situaţie, în condiţiile în care în anul precedent rata de abosorbţie a fost de 2%.

Din 20 de miliarde de euro (fonduri structurale şi de coeziune) 3% înseamnă 600 mil. euro în patru ani şi jumătate în condiţiile în care contribuţia României la bugetul UE sare de un miliard de euro anual (contribuţia este în medie de 1% din valoarea Produsului Intern Brut, la care se adaugă taxele vamale şi taxa pe zahăr). Între 2007 şi 2009 România îi va plăti, aşadar, UE în jur de 9 mld. euro, dar ar fi urmat să ia, în aceeaşi perioadă, peste 30 mld. euro. Iată că ea a plătit deja peste 4,5 mld. euro, 100% din contribuţia sa obligatorie, dar a luat înapoi doar 3% din fondurile puse la dispoziţie.

În ce context trebuie judecată această situaţie? În acela că după ce s-a împrumutat de la FMI şi UE de 20 mld. euro, România a fost nevoită pe deasupra să reducă salariile bugetarilor şi să majoreze TVA pentru a echilibra finanţele publice. Investiţiile au scăzut şi ele cu 10%, iar reversul a fost prăbuşirea consumului şi prelungirea recesiunii.

Din TVA bugetul a obţinut în primele şase luni ale anului curent 4,6 mld. lei (peste 1 mld. euro) în plus faţă de perioada similară a anului trecut şi cam tot atâţi în ultimele şase luni ale lui 2010. Tăierea salariilor buge­tarilor a fost estimată de Guvern la 1,6 mld. euro/an.

Dar iată că jumătate din acest plus se duce pe contri­buţia obligatorie la bugetul Uniunii fără compensaţia care ar trebui să o reprezinte atragerea fondurilor.

Situaţia este dramatică pentru că PIB-ul României de 122 mld. euro "sponsorizează" în 2010 economii de zeci de ori mai puternice decât cea a Germaniei (PIB în 2010 de 2.400 mld. euro), cea a Franţei (PIB în 2010 de 1.947 mld. euro) sau a Italiei (PIB în 2010 de 1.548 mld. euro).

Îngroşând tuşul se poate spune că România a tăiat salariile profesorilor ca să susţină marile economii ale Europei şi asta în vreme ce un profesor câştigă în Franţa, în medie, 60 de euro pe oră, iar salariul mediu în România al unui cadru didactic este de 350-360 de euro lunar.

Iată ce-i spune Barroso lui Boc în scrisoarea citată din 23 iunie: "Comisia rămâne foarte preocupată în privinţa nivelului foarte scăzut al absorbţiei de către România a fondurilor structurale şi de coeziune ce a atins doar 3%, o îmbunătăţire insignifiantă faţă de precedentul 2% notat în scrisoarea mea anterioară".

Oficial, sumele atrase de la UE ar fi de 12% din volumul total (2,4 mld. euro). Dar oficialii români transmit datele despre stadiul absorbţiei luând în calcul şi prefinanţările de 30% din valoarea unui proiect (bani de la UE şi de la bugetul de stat). Or, din punctul de vedere al Comisiei lucrurile nu pot fi definitiv încheiate decât după ce sumele cheltuite sunt rambursate de Bruxelles - iar aici rata de rambursare este de 3%, ceea ce pentru o ţară ca România nu este decât un dezastru.

Cine plăteşte pentru această stare de fapt?

Începând cu guvernul Popescu-Tăriceanu (fondurile au început să vină spre finele lui 2007) şi terminând cu cel al lui Boc toţi cei care s-au perindat pe la Palatul Victoria au susţinut că atragerea fondurilor europene este prioritatea zero, dar nu au arătat în practică un entuziasm care să le susţină declaraţiile.

Preşedintele Băsescu a susţinut chiar că miniştrii care până la 1 iulie curent nu au dovedit că atrag fonduri vor fi schimbaţi. Dar declaraţia a fost uitată şi nu se aşteaptă nimic până în toamnă. Ministrul dezvoltării Elena Udrea se laudă cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor pe Programul Operaţional Regional (POR) - 21% din programul de 3,7 mld. euro. Dar POR este în bună măsură oprit de la finanţare din cauza neregulilor în derularea contractelor. Transporturile conduse de Anca Boagiu nu au absorbit decât câteva zeci de milioane (2%) din pro­gramul de 4,5 mld. euro, în vreme ce ministrul mediului Laszlo Borbely, care gestionează un program de 4,5 mld. euro, se află în centrul unui scandal legat de un presupus trafic de influenţă în care ar fi implicat. Viitorul minister al fondurilor europene va fi pus pe picioare abia la toamnă, când ne apropiem deja de data în care România va aniversa cinci ani de la aderare, fără însă ca aceasta să-i fi adus aşteptata explozie a dezvoltării.

Sursa: Ziarul Financiar

Franta cauta parteneri pentru cererea de proiecte VP/2011/010

Regiunea Basse-Normandie din Franta cauta parteneri pentru cererea de proiecte VP/2011/010, masura "New skills for new jobs".

Proiectul isi propune sa realizeze un schimb de bune practici.

Obiectivul principal este acela de a incuraja invatararea comuna la toate nivelurile si punerea in valoare a transferabilitatii celor mai eficiente politici pentru implementarea competentelor asa cum este indicat in "O agenda pentru noi competente si locuri de munca" ("An Agenda for New Skills and Jobs").

Pentru informatii suplimentare (fisa programului PROGRESS - Proiecte care contribuie la schimbul de bune practici) si exprimarea interesului de parteneriat, va rugam sa contactati pe Grégory Levêque: g.leveque@crbn.fr.

Data limita de depunere a aplicatiei: 29 iulie 2011.

Sursa: www.finantare.ro

Programul National de Dezvoltare Rurala, in topul absorbtiei fondurilor europene

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) a platit efectiv, pana in data de 30 iunie 2011, suma de 2,11 miliarde de euro din fondurile alocate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 - 2013 (PNDR).

Fondurile nerambursabile au fost acordate solicitantilor de fonduri care au inaintat o cerere de plata eligibila, in acord cu prevederile Programului si care, dupa ce a fost verificata, atat din punctul de vedere al documentelor, cat si efectiv pe teren, a fost aprobata de catre expertii APDRP.

Alocarea totala pentru Masurile de investitii din cadrul PNDR pe care APDRP le implementeaza este de 7,01 miliarde de euro, din aceasta suma fiind solicitate pana la sfarsitul lunii iunie 2011 peste 14 miliarde de euro prin 69.686 de cereri de finantare, respectiv 209,8%.

Aceasta situatie arata interesul urias pe care Masurile PNDR il suscita si potentialul de absorbtie totala pe care Romania il are pentru acest Program.

Situatia foarte buna a implementarii PNDR de catre APDRP si Autoritatea de Management a fost reafirmata si de catre Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, Valeriu Tabara, cu prilejul ultimei intalnirii cu Dacian Ciolos, Comisarul European pentru agricultura si dezvoltare rurala: "Cu ceea ce facem acum, pentru ca este un progres real pe PNDR, pe masuri, eu sunt convins ca in 2 - 3 ani, agricultura romaneasca se va aseza intr-o zona, nu cu potential, ci cu baze de parteneriat si pentru piata romaneasca si pentru piata de afara, pentru ca asta este tinta".

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit a selectat pentru finantare un numar de 47.692 de cereri de finantare in valoare de 4,41 miliarde de euro, ceea ce reprezinta un grad de angajare a fondurilor de 63% din alocarile Masurilor de investitii.

APDRP a contractat pana in prezent 30.071 de proiecte, procesul fiind in plina desfasurare.

Sursa: www.finantare.ro