UE accelereaza accesarea fondurilor in tarile cu probleme - Romania e pe lista

Comisia Europeana a decis, luni, ca sase tari vor putea sa-si diminueze contributia la proiectele pe care le cofinanteaza in prezent impreuna cu Uniunea Europeana. Comisia pune la dispozitia Greciei, Irlandei, Portugaliei, Romaniei, Letoniei si Ungariei o cofinantare UE suplimentara, esentiala pentru proiectele de impulsionare a cresterii si a competitivitatii din aceste tari.

Prin urmare, ele vor putea sa-si diminueze contributia in cadrul cofinantarii, intr-un moment in care bugetele lor nationale sunt supuse unei presiuni considerabile. In acest mod, programele care nu au fost inca executate din lipsa de fonduri nationale vor putea sa fie lansate si sa injecteze bani in economie, se arata intr-un comunicat al CE.

"Aceste propuneri constituie un raspuns exceptional la circumstante exceptionale. Accelerarea acestor fonduri, impreuna cu programele de asistenta financiara, demonstreaza angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea si competitivitatea tarilor cel mai grav afectate in urma crizei financiare - contribuind in acest mod la un fel de 'Plan Marshall' pentru redresarea economica.

Aceasta decizie va injecta fonduri esentiale in economiile nationale, reducand necesitatea de cofinantare a proiectelor din bugetele nationale. Invit Parlamentul European si Consiliul sa aprobe de urgenta aceasta decizie, pentru ca fondurile sa ajunga pe teren pana in cursul primei parti a anului urmator", a delcarat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Masura nu reprezinta o finantare noua sau suplimentara, ci permite plata anticipata a unor fonduri deja alocate in cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurala si pescuitul. Contributia UE va creste pana la o valoare maxima de 95%, daca acest lucru va fi solicitat de unul dintre statele membre in cauza.

Aceasta vizeaza statele membre care au fost cel mai grav afectate de criza si care primesc sprijin financiar in cadrul unui program prin intermediul mecanismului privind balanta de plati pentru tari din afara zonei euro (Romania, Letonia si Ungaria) sau prin intermediul mecanismului european de stabilizare financiara pentru tari din zona euro (Grecia, Irlanda si Portugalia).

Comisia va cere Consiliului si Parlamentului European sa adopte propunerea, printr-o procedura legislativa accelerata, pana la sfarsitul lui 2011, pentru a permite ca proiectele foarte importante sa fie transpuse in realitate cat mai curand posibil.

Aceasta masura de completare are o natura exceptionala si temporara si va lua sfarsit de indata ce statele membre vor inceta sa primeasca fonduri in cadrul programelor de asistenta financiara.

Conform Financial Times, masura reflecta disperarea cu care Europa incearca sa revigoreze economia Greciei, pentru ca tara sa poata face fata unei datorii paralizante care a necesitat deja doua bailout-uri si a amenintat moneda unica.

Potrivit unor calcule interne, cele sase tari si-ar putea vedea costurile de co-finantare reduse cu aproximativ 3 miliarde de euro in urmatorii doi ani. Oficialii spera insa ca planul va avea un impact cu mult mai mare, prin deblocarea a zeci de miliarde de euro din fondurile UE, la care multe dintre aceste guverne au avut probleme pentru a le obtine.

Noile norme, elaborate de catre Comisia Europeana, ar urma sa se aplice si platilor pentru subventiile agricole, banilor alocati sustinerii pescuitului, precum si altor parti ale fondurilor UE.

Romania, spre exemplu, scrie publicatia in cauza, a accesat pana in prezent doar 3% din cele aproximativ 30 de miliarde de euro puse la dispozitie pentru ea din fondurile pentru agricultura si dezvoltare, in cadrul bugetului UE pe 7 ani, care se desfasoara pana in 2013. Estiamrile arata ca Grecia are 12 miliarde de euro fonduri structurale neutilizate.

Propunerea a fost elaborata de catre Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, si Johannes Hahn, comisar regional afaceri, care supervizeaza coeziunea in cadrul UE si fondurile structurale ale bugetului.

Sursa: www.ziare.com

Reducerea prefinantarii la 10% va afecta doua treimi dintre beneficiari

Schimbarea regulilor in timpul jocului ii determina pe consultanti si pe beneficiari sa se astepte la rezilieri de contracte si chiar la blocarea absorbtiei

Masura diminuarii cuantumului prefinantarii acordate in pro­iectele finantate din fon­duri structurale si de coe­ziune de la 30% la 10% se va ras­fran­ge asupra a doua treimi dintre beneficiari, mai ales IMM-uri, organizatii neguver­namentale sau autoritati locale, sustin majoritatea consultantilor intero­gati de „Fin.ro”. Altii apreciaza ca, desi pe termen scurt va pune probleme de lichiditate, pe termen lung va conduce la mai multa rigoare in implementare, iar problema care ramane nerezolvata este cea privind gestiunea dosarelor de rambursare de catre autoritatile de management.

Pana in prezent, avansul pentru pre­finantarea proiectelor europene se ridica la 30% din valoarea contractului. Insa, motivand ca multe dintre firmele care contracteaza prefinantarea nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltu­ielilor, astfel incat ministerele sa trans­mita la randul lor actele de decont la Bruxelles, guvernul a decis sa reduca pla­fonul prefinantarii la 10% din v­a­loa­rea eligibila a proiectului. Pe data de 26 iulie a fost publicat in Monitorul Oficial Ordinul ministrului Finantelor nr. 2359, urmat a doua zi de un altul - Or­dinul ministrului Finantelor nr. 2370, care aducea rectificari. Principalele pre­vederi cuprinse in aceste ordine se refera la reducerea procentului de prefinantare acordata beneficiarilor de la 30% la 10%, acordarea prefinantarii in transe, astfel incat prima transa sa nu poata depasi 5%, iar urmatoarele transe sa se acorde nu­mai dupa autorizarea cheltuielilor efec­tuate, in valoare de minimum 60% din valoarea cumulata a transelor anterioare de prefinantare. Suma solicitata prin prima cerere de rambursare nu se mai ramburseaza integral.

Pana in prezent, recuperarea prefi­nantarii se facea prin deducerea a mi­nimum 30% din cererile de rambursare depuse incepand de la a doua cerere de rambursare. Prima cerere de rambur­sare era restituita integral ca un sprijin pentru sustenabilitatea demararii si continuitatii proiectului. De acum inainte, recuperarea incepe chiar cu prima cerere de rambursare, care va fi platita in procent de maximum 70%. Alte noi prevederi sunt recuperarea intregii prefinantari de catre autoritatile de management, in situatia proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit nicio cerere de rambursare in termen de maximum patru luni de la primirea acesteia, precum si recuperarea de catre AM-uri a prefinantarii neutilizate, in cazul proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit, in termen de maximum sase luni de la primirea primei transe de prefinantare, cereri de rambursare in cuantum de minimum 60% din valoarea prefinantarii acordate.

Concret, indiferent de prefinantarea primita, aceasta trebuie cheltuita si solicitata spre rambursare in procent de minimum 60% in maximum sase luni de la primire.

ACIS: „Noul procent este suficient”

Catalin Vatafu, seful ACIS, a explicat, intr-un comunicat, ca noul cuantum al prefinantarii ar trebui sa fie suficient pentru un beneficiar riguros. „Cota de 10%, nou stabilita, desi este mai redusa decat cea acordata pana in prezent, este suficienta pentru a asigura corespun­zator gestiunea financiara a imple­men­tarii proiectului in conditiile in care beneficiarul asigura o riguroasa corelare a activitatilor proiectului cu depunerile la autoritatile de management ale cere­rilor de rambursare a cheltuielilor. Aceas­­ta modificare legislativa s-a dovedit a fi necesara in conditiile in care prefi­nan­tarea acordata initial in procent de 30%-40% nu a generat, din partea bene­ficiarilor, un volum suficient de cereri de rambursare a cheltuielilor efectuate in proiecte, pentru a permite derularea unui flux financiar coerent al sumelor primite in acest scop de la Uniunea Eu­ro­peana”, a declarat seful Autoritatii pen­tru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) Catalin Vatafu.

Consultantii: Multe din proiectele aflate in implementare ar putea fi blocate

De cealalta parte, consultantii isi exprima speranta ca autoritatile au adoptat noul pachet de masuri pe baza unei analize privind impactul negativ pe care l-ar putea avea asupra proiectelor aflate in implementare. „Speram ca aces­te masuri nu au fost luate fara a se analiza impactul negativ pe care il vor avea asupra proiectelor aflate in im­ple­mentare sau in curs de semnare si ca, de asemenea, nu se va proceda la aplicarea lor cu titlu retroactiv. O astfel de abor­dare ar conduce la blocarea multor pro­iec­te care au intrat deja in implementare pe vechiul mecanism de prefinantare, mai ales in contextul in care rambur­sa­rile nu sunt facute in termenele asumate”, a declarat pentru „Fin.ro” Dan Barna, Partener Executiv Structural Consulting™ Group-fonduri-structu­rale.ro. Acesta spune ca marea problema la care Ordinul 2359 nu da un raspuns este legata de contractele la care se va aplica. „Este evident ca pentru contrac­tele noi aceasta va fi regula. Cum se va aplica ea insa la cele aflate in curs de implementare ramane o intrebare deli­cata. Daca se va merge pe o abordare si­mi­l­ara cu aceea din februarie a.c., cand transa de 30% contractuala pe POSDRU a fost sparta in doua, de 10% si 20%, sub «optiunea» data beneficiarilor: «Accep­tati in trei zile sau reziliati», riscul major in acest moment il va reprezenta re­zilierea a numeroase contracte”, a afirmat Barna.

Un val de urmari nefaste

Falimente, rezilieri de contracte, deturnarea cash flow-ului deja pro­gra­mat, blocarea absorbtiei sau incetinirea ab­sorbtiei, cresterea costurilor cu im­ple­men­t­area sau majorarea creditelor ban­ca­re (de care este nevoie in cazul a nu­meroase proiecte) sunt doar cateva din­tre urmarile la care se asteapta consultantii si beneficiarii de fonduri structurale ca urmare a schimbarii regulilor in timpul jocului. Vor fi afectate atat proiectele ce urmeaza a fi semnate in perioada urmatoare, cat si cele care au fost depuse in ultimele luni si a caror evaluare si selectie nu a fost finalizata.

„Masura reducerii de la 30% la 10% a pre­finantarii va afecta aproximativ 60%-70% din beneficiarii implicati in accesa­rea fondurilor, in special autoritatile locale si ONG-urile, avand un impact puternic in special asupra celor care nu se incadreaza sub incidenta ajutorului de stat sau a schemelor de minimis care isi pastreaza procentul de prefinantare de 35%. In mod real, reducerea prefi­nan­tarii va avea ca impact cresterea costu­rilor de implementare a proiectului, da­torita necesitatii atragerii unor surse su­plimentare de finantare pe termen scurt, in special in cadrul proiectelor com­plexe, care nu vor putea folosi ca solutie cresterea numarului cererilor de plata depuse, care ar putea fi cea mai la indemana. In orice caz, aceasta masura va incetini accesarea si va creste usor birocratia”, spune Andrei Trisca Rusu, manager Hripsime. Acesta apreciaza ca AM-urile ar trebui sa evalueze fiecare situatie in parte si sa-i traga la raspun­de­re pe beneficiarii cu probleme, fara a generaliza.

Dan Barna de la Structural Con­sulting™ sustine ca, din punct de vedere tehnic, aceasta masura ii afecteaza pe toti bene­ficiarii. „Riscul major in acest mo­ment il va reprezenta rezilierea a nu­me­roase contracte. La momentul depunerii proiectelor spre finantare fiecare bene­ficiar si partenerii acestuia trebuie sa estimeze un buget si un calendar de acti­vitati, avand ca ipoteze anumite reguli financiare. Pornind de la aceste ipoteze, beneficiarii isi calibreaza cash flow-ul si bugetul si decid daca pot sustine un proiect sau nu. Cei mai afectati sunt beneficiarii pentru care «regulile» se schimba radical in timpul jocului, atunci cand suntem deja la faza de implemen­tare, cand contractul este deja semnat, pro­iectul demarat, furnizorii contrac­tati”, spune acesta. Problema principala ra­mane insa cea legata de gestionarea dosarelor de rambursare in cadrul AM-urilor, care genereaza intarzieri ma­jore la efectuarea platilor. „Desi pe ter­men scurt va pune probleme de lichi­ditate, pe termen lung va conduce la mai multa rigoare in implementare. Problema care ramane nerezolvata este cea a dialogului cu autoritatile de mana­ge­ment si gesti­unea dosarelor de ram­bursare. Daca aceste paliere nu vor functiona mai bine, vom avea intarzieri inerente in imple­mentarea proiectelor”, spune Laurentiu Dinu, Country Manager la Accreo Romania.

Autoritatile au omis informarea beneficiarilor si a publicului larg

Pe de alta parte, din punctul de vedere al transparentei, Barna a declarat ca autoritatile au trecut cu vederea in­formarea beneficiarilor si a publicului larg. „Trebuie sa semnalam faptul ca au­to­ritatile responsabile de adminis­trarea fondurilor europene au trecut cu ve­de­rea informarea beneficiarilor si a publi­cului larg. Asa cum am vazut, aceste ordine afecteaza o mare parte a bene­ficiarilor si pe toti cei care au proiecte in proces de evaluare. Avand in vedere importanta majora a acestei modificari, este neclara atitudinea ACIS si a AM-urilor, care nu au postat ordinele pe site-urile lor si nu au informat direct beneficiarii, punandu-i, din nou, in fata unui fapt implinit”, a afirmat repre­zentantul Structural Consulting.

CE a acordat avansuri Romaniei de aproape 2 mld. €

In legatura cu mecanismul prefinantarii, statele membre se comporta in relatia cu Comisia Europeana similar cu modul in care se comporta beneficiarii in relatia cu statul membru. Cu alte cuvinte, si Romania a primit de la CE bani in avans pentru a putea „pune pe picioare” mecanismul absorbtiei fondurilor si pentru a se sustine financiar pana in momentul in care se trimit cereri de decontare spre Bruxelles si incepe sa functioneze mecanismul rambursarilor, a explicat Dan Barna. „Pentru 2007-2013 Romania a beneficiat de avansuri de la CE de aproximativ doua miliarde de euro, acordate astfel: avansurile s-au primit, conform regulilor CE, doar in primii trei ani ai exercitiului financiar (2007, 2008 si 2009). Suma totala a avansurilor a fost de 7% din alocarea totala 2007-2013 din FSE si FEDR si 10,5% din alocarea totala 2007-2013 din FC, acordata in transe anuale.

In total, aproximativ 1,574 miliarde de euro. In plus, in 2009, ca parte a planului de redresare economica a UE, prefinantarea Romaniei a fost marita cu inca aproximativ 384 mil. euro. Asadar, Romania a primit de la CE aproximativ 1,958 miliarde de euro prefinantare”, a spus Barna.

Sursa: www.fin.ro

Cum se scrie un proiect de succes

O idee de afaceri reusita nu se limiteaza numai la aprobarea finantarii. Conteaza si modul de implementare a proiectului, dar si derularea afacerii in perioada de monitorizare. Consultantii de fonduri europene detaliaza pasii obligatorii pe care trebuie sa-i urmeze o firma care vrea sa primeasca finantare nerambursabila de la Uniunea Europeana.

Codasi la gradul de absorbtie, nepriceputi la redactarea de proiecte si incapabili sa atragem banii pe care Uniunea Europeana ni-i da gratis. Sunt sintagme utilizate frecvent pentru a descrie situatia dezastruoasa in care se afla Romania la capitolul fonduri europene, in acest moment.

Jumatatea plina a paharului arata insa cat se poate de limpede ca bani sunt suficienti - gradul de absorbtie pe programele operationale este de doar 13,1% din totalul sumelor alocate pentru perioada 2007-2013, potrivit datelor Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.

Succesul aplicantului nu se limiteaza insa numai la aprobarea cererii de finantare, atrage atentia Madalina Luca, directorul general al firmei TDP Partners, specializata in consultanta in vederea obtinerii de finantari nerambursabile. "Un proiect de succes mai inseamna si implementarea sa in bune conditii, precum si primirea integrala a grantului. Nu in ultimul rand, trebuie eliminate acele riscuri care ar duce la returnarea grantului in perioada de monitorizare", a declarat pentru "Adevarul" Madalina Luca. Reusita unui asemenea proiect depinde si de impactul finantarii europene asupra afacerii. Luca spune ca este necesara o viziune clara asupra obiectivelor pe care si le propune firma pentru urmatorii cinci ani.

Etape de urmat

Concret, cum se traduce aceasta "reteta" a succesului pentru aplicantul de fonduri europene, care abia a luat decizia de a scrie un proiect? in practica, trebuie parcurse cateva etape, de la intentie pana la contractare.

1. Am nevoie de aceasta investitie? Este prima intrebare pe care trebuie sa si-o puna un solicitant. Mai departe, el trebuie sa isi construiasca corect bugetul investitiei si sa il coreleze cu capacitatea firmei de a sustine proiectul.

2. Alegerea programului de finantare (axa, domeniu, masura). Indiferent de recomandarile consultantului, solutia potrivita va aparea abia dupa ce se analizeaza situatia companiei, in functie de urmatorii trei indicatori, in principal:

- Profitabilitatea companiei. Daca firma pentru care se doreste finantare nu a inregistrat profit in anul precedent - cu exceptia start-up-urilor - nu putem discuta despre investitii cu componenta de finantare europeana.

- Situatia fiscala a companiei. Fiecare program de finantare solicita ca toate impozitele si taxele sa fie platite la zi. in functie de program, situatia trebuie prezentata la depunerea cererii de finantare sau in faza precontractuala.

- Incadrarea companiei intr-o anumita categorie, respectiv microintreprindere, intreprindere mica, mijlocie sau mare, in functie de numarul de salariati, cifra de afaceri si activele totale - din ultimul exercitiu financiar. Este utila pentru ca programele de finantare se adreseaza fiecarui tip de companie.

3. De unde fac rost de banii pentru cofinantarea proiectului? Acesta este momentul in care solicitantul trebuie sa mearga la banca pentru a putea determina eligibilitatea bancara a companiei.

4. Ce punctaj as primi daca as aplica? Un consultant cu experienta poate spune daca respectiva investitie are sau nu sanse sa obtina finantare.

5. Proiectul intra in linie dreapta. Etapa cade in sarcina consultantilor si a managerului de proiect, care vor aduce propunerea de finantare in forma finala.

6. Inregistrarea cererii de finantare la autoritatea care gestioneaza programul respectiv.

Sursa: www.finantare.ro

România a dat UE 4,5 miliarde de euro şi a luat înapoi 600 de milioane de euro

Călin Popescu-Tăriceanu a ajuns premier în iarna lui 2004. El a fost premierul care a avut privilegiul de a asista la integrarea ţării în UE la 1 ianuarie 2007. De atunci până la finele mandaului său, iarna lui 2008, România atrăsese sub 1% din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene.

România a dat UE 4,5 miliarde de euro şi a luat înapoi 600 de milioane de euro

Boc a tăiat salariile la Bucureşti, dar sponsorizează economiile Germaniei şi Franţei pentru că nu atrage fondurile europene România a plătit drept contribuţie obligatorie la bugetul Uniunii Europene de la integrare până în prezent peste 4 mld. euro şi a luat înapoi mai nimic.

Câştigul bugetar din tăierea salariilor cu 25% şi majorarea TVA cu cinci procente este în bună parte înghiţit, practic, de o contribuţie pe care administraţia nu este capabilă să o echilibreze prin atragerea celor 20 mld. euro fonduri structurale (şi alte peste 10 mld. euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală) pe care UE le-a pus deoparte pentru România. Ceea ce ar trebui să fie un avantaj enorm pentru dezvoltare (apartenenţa la UE) devine un handicap.

Guvernul a făcut publică scrisoarea pe care preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso i-a trimis-o premierului Emil Boc în data de 23 iunie. Ce spune în esenţă şeful Executivului european: România a atras (definitiv) doar 3% din fondurile structurale ale Uniunii Europene - peste 19 mld. euro în exerciţiul financiar 2007 - 2013 (cât întreg împrumutul de la FMI şi UE) faţă de datele raportate de oficialii români care susţin că rata de absorbţie este de 12%. Şi, mai spune Barroso, Comisia este îngrijorată de această situaţie, în condiţiile în care în anul precedent rata de abosorbţie a fost de 2%.

Din 20 de miliarde de euro (fonduri structurale şi de coeziune) 3% înseamnă 600 mil. euro în patru ani şi jumătate în condiţiile în care contribuţia României la bugetul UE sare de un miliard de euro anual (contribuţia este în medie de 1% din valoarea Produsului Intern Brut, la care se adaugă taxele vamale şi taxa pe zahăr). Între 2007 şi 2009 România îi va plăti, aşadar, UE în jur de 9 mld. euro, dar ar fi urmat să ia, în aceeaşi perioadă, peste 30 mld. euro. Iată că ea a plătit deja peste 4,5 mld. euro, 100% din contribuţia sa obligatorie, dar a luat înapoi doar 3% din fondurile puse la dispoziţie.

În ce context trebuie judecată această situaţie? În acela că după ce s-a împrumutat de la FMI şi UE de 20 mld. euro, România a fost nevoită pe deasupra să reducă salariile bugetarilor şi să majoreze TVA pentru a echilibra finanţele publice. Investiţiile au scăzut şi ele cu 10%, iar reversul a fost prăbuşirea consumului şi prelungirea recesiunii.

Din TVA bugetul a obţinut în primele şase luni ale anului curent 4,6 mld. lei (peste 1 mld. euro) în plus faţă de perioada similară a anului trecut şi cam tot atâţi în ultimele şase luni ale lui 2010. Tăierea salariilor buge­tarilor a fost estimată de Guvern la 1,6 mld. euro/an.

Dar iată că jumătate din acest plus se duce pe contri­buţia obligatorie la bugetul Uniunii fără compensaţia care ar trebui să o reprezinte atragerea fondurilor.

Situaţia este dramatică pentru că PIB-ul României de 122 mld. euro "sponsorizează" în 2010 economii de zeci de ori mai puternice decât cea a Germaniei (PIB în 2010 de 2.400 mld. euro), cea a Franţei (PIB în 2010 de 1.947 mld. euro) sau a Italiei (PIB în 2010 de 1.548 mld. euro).

Îngroşând tuşul se poate spune că România a tăiat salariile profesorilor ca să susţină marile economii ale Europei şi asta în vreme ce un profesor câştigă în Franţa, în medie, 60 de euro pe oră, iar salariul mediu în România al unui cadru didactic este de 350-360 de euro lunar.

Iată ce-i spune Barroso lui Boc în scrisoarea citată din 23 iunie: "Comisia rămâne foarte preocupată în privinţa nivelului foarte scăzut al absorbţiei de către România a fondurilor structurale şi de coeziune ce a atins doar 3%, o îmbunătăţire insignifiantă faţă de precedentul 2% notat în scrisoarea mea anterioară".

Oficial, sumele atrase de la UE ar fi de 12% din volumul total (2,4 mld. euro). Dar oficialii români transmit datele despre stadiul absorbţiei luând în calcul şi prefinanţările de 30% din valoarea unui proiect (bani de la UE şi de la bugetul de stat). Or, din punctul de vedere al Comisiei lucrurile nu pot fi definitiv încheiate decât după ce sumele cheltuite sunt rambursate de Bruxelles - iar aici rata de rambursare este de 3%, ceea ce pentru o ţară ca România nu este decât un dezastru.

Cine plăteşte pentru această stare de fapt?

Începând cu guvernul Popescu-Tăriceanu (fondurile au început să vină spre finele lui 2007) şi terminând cu cel al lui Boc toţi cei care s-au perindat pe la Palatul Victoria au susţinut că atragerea fondurilor europene este prioritatea zero, dar nu au arătat în practică un entuziasm care să le susţină declaraţiile.

Preşedintele Băsescu a susţinut chiar că miniştrii care până la 1 iulie curent nu au dovedit că atrag fonduri vor fi schimbaţi. Dar declaraţia a fost uitată şi nu se aşteaptă nimic până în toamnă. Ministrul dezvoltării Elena Udrea se laudă cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor pe Programul Operaţional Regional (POR) - 21% din programul de 3,7 mld. euro. Dar POR este în bună măsură oprit de la finanţare din cauza neregulilor în derularea contractelor. Transporturile conduse de Anca Boagiu nu au absorbit decât câteva zeci de milioane (2%) din pro­gramul de 4,5 mld. euro, în vreme ce ministrul mediului Laszlo Borbely, care gestionează un program de 4,5 mld. euro, se află în centrul unui scandal legat de un presupus trafic de influenţă în care ar fi implicat. Viitorul minister al fondurilor europene va fi pus pe picioare abia la toamnă, când ne apropiem deja de data în care România va aniversa cinci ani de la aderare, fără însă ca aceasta să-i fi adus aşteptata explozie a dezvoltării.

Sursa: Ziarul Financiar